Fumatul,deşi este greu de crezut, omoară mai mulţi oameni decât alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de suicid sau de crimă la un loc, iar cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt, în primul rând, copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului, spune profesorul Florin Mihălţan, în cadrul campaniei “Alege să fii sănătos!”- un proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.
"Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor, căt şi nefumătorilor (prin expunere la fumat pasiv şi/sau involuntar). Fumatul, deşi este greu de crezut, omoară mai muţi oameni decat alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc. Cei mai expuşi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rând copiii şi adolescenţii. Aceştia sunt concomitent şi ţinta preferenţială a industriei tutunului. Speranţa de viaţă a fumătorilor scade în medie cu 10 ani faţă de nefumători', spune profesorul Mihălţan.
Această consecinţă se realizează prin multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
"Astfel, tabagismul induce nouă din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului, al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ori mai mare la sexul masculin şi de 13 ori mai mare la sexul feminin. Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt riscul de a deceda prin boală obstructivă cronică, de 12-13 ori mai mare faţă de nefumători, progresia cu 50 la sută mai rapidă a aterosclerozei, riscul de două până la nouă ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic) şi riscul de cinci ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2", a continuat medicul.
În plus, pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1,3 până la 2,5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90 la sută dintre cazurile de moarte subită infantilă, a adăugat medicul. El a precizat că şi fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare.
"Există dovezi convingătoare că o convieţuire alături de fumători creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30 la sută la persoanele nefumătoare şi de boli cardiace cu 25-35 la sută. Lista consecinţelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzând efecte care pot merge de la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale, impotenţă, până la infertilitate. În acest context, legea antifumat nr. 15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv, cât şi fumătorul activ, iar efectele sale deja se fac resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă . Partea de educaţie a populaţiei este misiunea «halatelor albe», iar angrenarea Universităţii de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti în acţiuni de prevenţie are exact această misiune", a explicat profesorul Florian Mihălţan.
România a urcat 12 locuri în lupta antifumat
Cu ocazia celei de-a şaptea Conferinţe Europene "Tobacco or Health" au fost prezentate rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit "Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun".
Toate ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale.
Raportul este menit să încurajeze ţările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun. Cu această ocazie, s-a punctat de repetate ori în plen saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în 2013, pe locul 7 unde se află în acest moment.
"A fost cel mai spectaculos progres şi, aşa cum s-a arătat, se datorează în principal adoptării legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum şi iniţierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spaţiul public, odată cu modificările legislative. Acest salt demonstrează că un an de eforturi şi demersuri democratice la care s-au alăturat politicieni şi autorităţi (Comisiile de Sănătate din Parlamentul României, Ministerul Sănătăţii), asociaţii profesionale (Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie, Fundaţia Inimii Forumul Naţional de Prevenţie, Societatea Naţională de Medicină a Familiei), Coaliţia «România Respiră» , asociaţiile de pacienţi, asociaţiile de protejare a drepturilor copiilor şi tinerilor, asociaţiile tinerilor medici, UMF Carol Davila, Academia de Ştiinţe Medicale şi reţele europene («European Network for Smoking and Tobacco Prevention», Birourile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, «Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control») nu a fost în zadar. Îmbucurător a fost faptul, constatat în studii anterioare, legat de susţinerea fără precedent din partea populaţiei generale, saltul acesta reflectând un nivel de susţinere fără precedent din partea populaţiei, care a ajuns acum la 85 la sută", a mai spus medicul.
Florian Mihălţan a detaliat paşii de urmat în controlul consumului de tutun.
"Sunt încă multe de făcut pe linia taxării produselor din tutun, interzicerii fumatului în spaţiile publice închise, informării şi creşterii nivelului de conştientizare în rândul populaţiei generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii şi date relevante, interzicerea oricărei forme de publicitate şi promovare a produselor din tutun, imaginile şi avertizările directe şi de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun, cât şi susţinerea asistenţei şi tratamentului în vederea renunţării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creşterea accesului la medicaţie", a adăugat profesorul.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii indică şase lucruri ce trebuie încă făcute.
"Intrarea României în acest grup fruntaş alături de ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franţa, Norvegia demonstrează că se poate să devenim modele europene, că tradiţiile se pot cultiva şi se pot încuraja prin eforturi comune şi prin înţelegerea corectă a misiunii de prevenţie a unei astfel de legi. Ne aşteaptă însă un drum lung unde bat la uşă alte proiecte legate de: introducerea pachetului generic, modificarea condiţiilor de taxare a tutunului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă şase măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere ale «Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului» (ratificată de majoritatea ţărilor, inclusiv România) pentru care va trebui pe viitor să demarăm alte acţiuni. Ce este important legat de acest prim pas pe plan internaţional făcut de România este angajarea şi a unei strategii coerente precum proiectul «2035-Prima Generaţie Fără Tutun a României» care va permite să educăm şi să prevenim în rândul copiilor şi a adolescenţilor debutul ca fumător şi o înţelegere mai corectă a dreptului de a fi protejat şi de a proteja de nocivitatea fumatului activ sau pasiv", a adăugat profesorul Florin Mihălţan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
