Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a afirmat că bugetul pentru sănătate are o creştere de 27% faţă de anul trecut, cu 5,7 miliarde de lei mai mult, şi a precizat că pot exista anumite vulnerabilităţi, având în vedere că bugetul se bazează pe colectarea taxelor şi contribuţiilor sociale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
“Bugetul planificat, care a fost aprobat prin trecerea prin Guvern ieri, are o creştere de 27% faţă de bugetul anului trecut, o creştere cu 5,7 miliarde de lei, alocând un total estimat de 18,8 miliarde de lei.  Este o creştere necesară şi foarte bună, dar având în vedere că bugetul naţional are o creştere cu 183 de miliarde de lei, dar se bazează în principal pe colectarea taxelor, respectiv TVA şi mai ales colectarea contribuţiilor sociale, există două aspecte care pot să creeze vulnerabilităţi privind execuţia bugetară pe sănătate, respectiv faptul că din TVA nu se vor colecta tot ceea ce s-a estimat, fie prin deficienţe în zona de impunere, fie prin deficienţe prin zona de colectare şi în al doilea rând privind de asigurările sociale, la fel, avem aceste două vulnerabilităţi, o dată stabilirea obligaţiilor care se poate întâmpla să nu fie foarte clară”, a explicat Ioana Stăncel.
Ea a adăugat că este posibil ca aceste taxe colectate de către Ministerul Finanţelor că fie alocate târziu sau incomplet. 
“Avem modificări ale Codului Fiscal şi avem modificări privind o stabilire a obligaţiilor fiscale de tip asigurări sociale la diverse categorii de contribuabili şi de aici pot să apară probleme de interpretare şi de amânare a impunerii acestor taxe. Şi mai ales în tradiţia noastră balcanică vom avea probleme privind colectarea acestor taxe. Din păcate, privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate, putem să mai avem o problemă, respectiv că aceste taxe pot să fie colectate chiar în cuantum-ul estimat, dar fiind colectate la Ministerul de Finanţe şi Trezoreria Statului,  ele să fie alocate târziu sau în cuantum insuficient sau incomplet faţă de suma colectată către asigurările sociale de sănătate, respectiv fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate. Şi atunci avem această a treia posibilă vulnerabilitate în cazul în care se colectează atât cât este estimat, totuşi să nu se ajungă la executarea întregului buget pentru sănătate şi de aici să apară sincope până la eventuale rectificări bugetare sau alocări suplimentare, deşi banii au fost colectaţi”, a precizat expertul în politici de sănătate publică. 
Ioana Stăncel a mai declarat că programele naţionale de sănătate vor fi finanţate prin legea bugetului public. 
“Banii pentru programele naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii ca buget public vor fi finanţate integral prin legea bugetului public, când va fi aprobată, dacă nu vor exista amendamente care să taie din buget şi cred că niciuna dintre formaţiunile politice nu va propune astfel de amendamente la trecerea prin Parlament a propunerii de buget. În ceea ce priveşte executarea bugetului pe asigurările sociale de sănătate şi programele naţionale de sănătate finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate s-ar putea să existe sincope în alocarea fondurilor de la Ministerul de Finanţe către casele de asigurări. Dar cred că pe termen lung şi pe unitar, la nivelul anului fiscal, vor fi acoperite toate programele naţionale de sănătate, toate îmbunătăţirile care au fost aduse prin contractul cadru şi prin introducerea de noi molecule pe listele compensate”, a afirmat Ioana Stăncel.
Ea a mai transmis că aceste priorităţi de sănătate vor fi acoperite. 
“Şi pe termen lung, cred că la nivelul întregului an, aceste priorităţi de sănătate vor fi acoperite. Faptul că la nivelul guvernului s-a votat şi s-a aprobat printr-un act administrativ, deci o asumare legală, nu doar politică şi publică, s-a asumat această prioritate în sănătate, cred că este un lucru foarte important şi sunt convinsă că având la guvernare o coaliţie de partide, aceste partide vor face în aşa fel încât şi legea bugetului public trecută prin Parlament să menţine sănătatea şi politicile de sănătate publică ca o prioritate”, a mai subliniat expertul în politici publice de sănătate. 
Ioana Stăncel a fost întrebată dacă se aşteaptă ca şi în 2024 să nu existe rectificări bugetare şi ca fondurile să fie date prin memorandumuri. 
“Nu cred că vor fi dificultăţi, indiferent forma prin care se alocă resursele, esenţialul este ca resursele să ajungă la beneficiar, să ajungă prin verigile intermediare şi să ajungă la beneficiar la timp, nu trebuie să intrăm în panică, nu trebuie să ne speriem. Indiferent că se face alocarea prin memorandumuri sau prin rectificare bugetară, resursele vor fi transmise către furnizori, către prestatori şi către furnizorii de dispozitive şi medicamente. Ceea ce este important este să nu existe risipă şi că aceste alocări să se facă pe nişte estimări reale, corecte, pe baza unor registre naţionale, cum există registrele naţionale de oncologie, spre exemplu, în aşa fel încât alocările să se facă în mod cert, să nu existe sume neexecutate la sfârşitul perioadelor bugetare trimestriale, semestriale sau anual şi aceste sume nealocate să fie pierdute în detrimentul altor priorităţi de sănătate sau altor patologii şi este foarte bine că s-a făcut alocarea prin memorandumuri pentru că fiecare memorandum a avut în spate o notă tehnică asumată de specialiştii care au făcut aceste estimări bazată pe date reale, pe date concrete,  pe număr de pacienţi şi pe scheme terapeutice şi cred că este foarte bine în acest fel să avem un control asupra alocării resurselor”, a afirmat Ioana Stăncel. 
Ea a mai precizat că banii trebuie să fie folosiţi pentru priorităţi şi să ajungă la persoanele care au nevoie. 
“Am avut anul acesta confirmarea că pe perioada pandemiei au existat situaţii în care alocările nu au fost fundamentate. Avem acest scandal al contractării vaccinurilor şi obligaţiilor financiare subsecvente şi cred că este bine să fim atenţi ce comandăm pentru ce şi ce avem de plătit. Avem puţini bani, banii pe care îi avem atât de puţin, să-i folosim pentru priorităţi şi mai ales să ajungă la persoanele care au nevoie de aceste resurse”, a mai declarat expertul în politici de sănătate publică.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.