Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cere Parlamentului de la Chişinău să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 2013 şi să modifice articolul 13 al legii fundamentale, astfel încât limba de stat să fie limba română.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele Timofti a susţinut, miercuri, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, un discurs cu ocazia sărbătorii Zilei Limbii Române, în care a amintit că, în urmă cu aproape trei ani, în data de 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis în baza Declaraţiei de independenţă şi a concluziilor ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, definitiv şi ireversibil, denumirea corectă a limbii de stat, respectiv limba română.

Nicolae Timofti a subliniat că hotărârea interpretativă a Curţii Constituţionale are forţă de prevedere constituţională şi este obligatorie pentru toate organele de stat de orice nivel, începând cu administraţia publică centrală – preşedinţie, Parlament, Guvern, şi până la administraţia publică locală, până la cea mai mică primărie.

Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

”În acest sens, modificarea articolului 13 din Constituţie nu mai lasă loc de discuţii şi dispute. Ea este o obligaţie a Parlamentului. Trebuie să fie clar pentru toată lumea şi pentru membrii Legislativului, în primul rând: modificarea articolului 13 înseamnă un gest de corectitudine politică şi juridică din partea Parlamentului, în sensul executării Hotărârii Curţii Constituţionale şi nimic mai mult. Aşa se procedează într-un stat de drept”, a arătat preşedintele Republicii Moldova.

 ”Menţinerea situaţiei de ambiguitate şi duplicitate, alimentată de forţe ostile nouă, este inadmisibilă”, a punctat Nicolae Timofti.

În opinia sa, ”vehicularea în continuare a două denumiri ale aceleiaşi limbi înseamnă scindarea continuă a societăţii moldave”.

”Cine nu înţelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia să se pună capăt ezitărilor de acest gen. Suntem etnici români, deşi ne spunem moldoveni”, a mai afirmat preşedintele Republicii Moldova.

”Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală şi lingvistică”, a continuat Timofti.

El a spus că a menţionat, în unele discuţii private, că în prezenţa şefilor de stat ai Comunităţii Statelor Independente, atunci când a fost întrebat de ce origine este, a spus că este român, la fel cum au fost, părinţii, buneii săi şi ”tot neamul care trăieşte pe acest pământ”.

”Să însuşim şi să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr şi să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort şi concentrare. Lupta absurdă împotriva evidenţei, împotriva adevărului nicicând nu a avut sorţi de izbândă. Ea doar mistuie puterea ziditoare de care este atâta nevoie în alte sfere ale vieţii noastre. Este momentul să depăşim falsele dileme. Să trecem peste lunga perioadă de discuţii şi polemici inutile. Împreună cu concetăţenii noştri de alte etnii, respectându-ne şi sprijinindu-ne reciproc, putem merge înainte. Doar prin comunicare şi bună înţelegere ne vom putea uni eforturile în ideea de a construi un stat modern, bazat pe statul de drept, pe libertăţile omului, pe legile bunei convieţuiri”, a subliniat preşedintele Republicii Moldova.

”Să le asigurăm savanţilor noştri condiţiile necesare pentru a putea să-şi urmeze cu dedicaţie cursul cercetărilor. Să avem încredere în onestitatea lor. Să le exprimăm recunoştinţa bine meritată şi să le mulţumim celor care nu au părăsit câmpul de luptă şi au ajutat societatea noastră să se menţină în albia adevărului ştiinţific. Politicul, care a beneficiat în urma indeciziei populaţiei şi a vehiculat în toate campaniile electorale subiectul limbii române, să se maturizeze şi să-şi orienteze energiile spre alte domenii. Spre cel economic, bunăoară, cel financiar, unde breşele ne-au sărăcit şi dificultăţile ne-au năvălit”, a mai afirmat Nicolae Timofti.

Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august atât în România, cât şi în Republica Moldova.

Declaraţiile liderului de la Chişinău vin după ce ambasadorul american de la Chişinău, James Pettit, a spus într-un interviu acordat Moldova 1 cu ocazia Zilei Independenţei, că Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran şi independent, în interiorul unor graniţe sigure.

"Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova”, a spus diplomatul, pledând pentru o cooperare mai bună între clasa politică de la Chişinău şi populaţie, care să se bucure astfel de o ţară mai bună.

Declaraţia a stârnit un val de indignare la Chişinău, şi nu numai.

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow a declarat, luni, că România şi Moldova au legături istorice de multă vreme şi fiecare trebuie să fie factor determinant al propriului său destin.

Miercuri, la Chişinău au loc mai multe evenimente culturale cu prilejul Zilei Naţionale a Limbii Române. Oficialii au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.

În cursul serii, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va avea loc un concert.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.