Un Boeing 767 al FedEx Airlines, un avion de tip cargo, a aterizat miercuri pe aeroportul din Istanbul fără trenul de aterizare din faţă, dar a reuşit să rămână pe pistă, iar incidentul nu s-a soldat cu victime, a anunţat Ministerul turc al Transporturilor, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aeronava, care decolase de pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris, a informat turnul de control de pe aeroportul din Istanbul că trenul de aterizare nu se deschide şi a aterizat cu îndrumare din partea turnului, a precizat ministerul în comunicatul său.

Echipele de salvare şi de stingere a incendiilor de pe aeroport au fost mobilizate înainte de aterizare, dar nimeni nu a fost rănit.

Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

Ministerul nu a indicat motivul defecţiunii tehnice.

Aeronava implicată este un avion de tip cargo Boeing 767, vechi de aproape 10 ani, unul dintre cele mai comune avioane cargo, bazat pe modelul avionului de pasageri 767 care datează din anii 1980.

FedEx a precizat într-un comunicat că se coordonează cu autorităţile de anchetă şi că va "furniza informaţii suplimentare pe măsură ce acestea vor fi disponibile".

Imagini video obţinute de Reuters arată scântei şi ceva fum în timp ce partea din faţă a avionului se freacă de pistă înainte ca aparatul de zbor să se oprească şi să fie stropit cu spumă de stingere a incendiilor.

Pista a fost închisă temporar pentru traficul aerian, dar celelalte piste ale aeroportului funcţionau în continuare în mod normal, a declarat operatorul aeroportului IGA.

Producătorii nu sunt de obicei implicaţi în operarea sau întreţinerea avioanelor cu reacţie odată ce acestea intră în serviciu, dar Boeing a fost supus unei intense monitorizări din partea presei şi a autorităţilor de reglementare în urma unei serii de incidente cu avionul său mai mic 737.

ATERIZARE DE URGENŢĂ ÎN CANADA

Tot miercuri, un Boeing 787-900 aparţinând Air France a aterizat de urgenţă la Iqaliuit, în nordul extrem al Canadei, potrivit Radio-Canada. Un miros de ars detectat în cabină ar fi fost cauza aterizării de urgenţă, scrie Le Figaro.

În timp ce pasagerii au fost preluaţi de o altă aeronavă pentru a ajunge la Seattle, destinaţia lor iniţială, Boeingul 787-900 se află în continuare la Iqaliuit pentru ca mecanicii Air France să poată efectua verificări. "Primele verificări efectuate de mecanicul Air France detaşat la faţa locului nu au relevat încă nicio anomalie. Aceste verificări continuă", a declarat un purtător de cuvânt al Air France pentru Agenţia France-Presse.

ZBORUL INAUGURAL AL NAVEI SPAŢIALE A BOEING, AMÂNAT ÎN URMA UNEI ANOMALII

Boeing s-a confruntat săptămâna aceasta cu o serie de ghinioane. Luni, nava spaţială Starliner a constructorului american trebuia în sfârşit să decoleze pentru prima dată cu astronauţi la bord, cu destinaţia Staţia Spaţială Internaţională, intrând astfel în clubul foarte restrâns al navelor spaţiale care au transportat oameni. Însă, cu aproximativ două ore înainte de ora de lansare programată şi chiar în momentul în care cei doi astronauţi americani se instalau în capsulă, decolarea a fost anulată: a fost identificată o defecţiune la o supapă de pe racheta Atlas V, care urmează să propulseze capsula Starliner pe orbită.

Primul zbor cu echipaj al navei spaţiale Boeing a fost în cele din urmă amânat până la 17 mai, a anunţat marţi NASA.

Misiunea este esenţială pentru lupta Boeing de a dobândi o cotă mai mare din afacerea profitabilă a NASA, dominată acum de SpaceX a lui Elon Musk.

Zborul de debut al aeronavei CST-100 Starliner cu astronauţi la bord era programat iniţial pentru decolare luni seară de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA de la Cape Canaveral, Florida, într-o călătorie către Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Însă lansarea a fost anulată cu mai puţin de două ore înainte de începerea numărătorii inverse, după ce o supapă de reglare a presiunii a funcţionat defectuos la rezervorul de oxigen lichid al etajului superior al rachetei Atlas, în timp ce aceasta era pregătită pentru decolare.

Racheta, o componentă separată de capsula Starliner, este furnizată şi operată de United Launch Alliance (ULA), o societate mixtă Boeing-Lockheed Martin.

După tentativa de lansare eşuată de luni seară, NASA, Boeing şi ULA au anunţat că vor face o nouă încercare vineri, 10 mai. Însă, într-o actualizare postată marţi seara, NASA a precizat că este nevoie de mai mult timp după ce ULA "a decis să îndepărteze şi să înlocuiască" supapa de presiune, ale cărei fluctuaţii neregulate păreau să nu mai poată fi reglate. Acest lucru va necesita ca racheta să fie rulată înapoi la instalaţia sa de integrare verticală, miercuri, pentru reparaţii, verificări ale scurgerilor şi alte revizii înainte de o a doua încercare de lansare, a explicat NASA.

Lansarea spaţială cu echipaj vine la doi ani după ce Starliner a efectuat primul său zbor de testare către laboratorul orbital fără oameni la bord. Primul zbor fără echipaj al Starliner către ISS, în 2019, s-a încheiat cu un eşec.

Boeing s-a confruntat cu o atenţie publică intensă asupra tuturor activităţilor sale după o serie de eşecuri de siguranţă cu avioanele sale comerciale, inclusiv o uşă a unui avion de pasageri care s-a smuls în plin zbor, în ianuarie. De aceea, compania era nerăbdătoare să îşi lanseze aventura spaţială Starliner pentru a da semne de succes şi a îndeplini un program amânat cu ani de zile şi cu depăşiri de costuri de peste 1,5 miliarde de dolari.

Iar în timp ce Boeing se confrunta cu greutăţi, SpaceX a devenit un taxi fiabil spre staţia orbitală pentru NASA. Agenţia spaţială americană susţine o nouă generaţie de nave spaţiale construite în mod privat pentru a transporta astronauţi către ISS şi, în cadrul programului mai ambiţios Artemis, către Lună şi, în cele din urmă, către Marte.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.