Manifestaţiile pro-palestiniene care zguduie campusurile americane de mai multe săptămâni erau vineri în căutarea unui nou suflu, după ce au fost dispersate de poliţie, care a făcut arestări în masă, şi după un avertisment sever din partea Casei Albe, relatează AFP.
Dis-de-dimineaţă, poliţia a desfiinţat fără probleme o tabără a protestatarilor de la Universitatea din New York (NYU), la cererea universităţii.
În alte campusuri, poliţia a intervenit manu militari în ultimele zile, cum ar fi la Columbia din New York şi UCLA din Los Angeles.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Potrivit mai multor media americane, aproape 2.000 de persoane au fost arestate în total.
Începând cu 17 aprilie, un val de proteste pentru sprijinirea populaţiei din Gaza a cuprins campusurile americane de pe coasta atlantică până în California, amintind, deşi la o scară mai mică, de demonstraţiile împotriva războiului din Vietnam din anii 1960 şi 1970. Pe lângă faptul că solicită încetarea conflictului din Gaza, aceşti studenţi cer universităţilor să rupă relaţiile cu Israelul şi să se retragă din toate investiţiile legate de această ţară.
Ei denunţă, de asemenea, sprijinul aproape necondiţionat al Statelor Unite pentru aliatul lor israelian.
Israelul este angajat într-o ofensivă masivă în Fâşia Gaza, ca represalii la atacul Hamas din 7 octombrie asupra teritoriului său.
Într-un scurt discurs susţinut joi, preşedintele democrat Joe Biden, care a păstrat multă vreme tăcerea cu privire la proteste, a insistat asupra faptului că "ordinea trebuie să prevaleze". Acest lucru i-a adus atât critici din partea dreptei, care l-a considerat prea complice, cât şi indignare din partea susţinătorilor manifestanţilor.
VIETNAMUL LUI JOE BIDEN
"Există un drept de a protesta, nu un drept de a provoca haos", a declarat octogenarul, care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Potrivit CNN, secretarul educaţiei, Miguel Cardona, a trimis o scrisoare liderilor universitari în care se declară "incredibil de îngrijorat de rapoartele privind ura antisemită faţă de studenţi în unele campusuri".
Demonstraţiile au reaprins dezbaterea din Statele Unite, deja tensionată şi chiar violentă de la atacul Hamas, asupra libertăţii de exprimare, antisionismului şi a ceea ce constituie antisemitism.
Pe de o parte, studenţii şi profesorii îşi acuză universităţile că încearcă să cenzureze discursul politic; pe de altă parte, mai multe personalităţi, inclusiv membri ai Congresului, susţin că militanţii alimentează focul antisemitismului. Această problemă ar putea afecta cursa lui Joe Biden pentru Casa Albă.
"Acesta ar putea fi Vietnamul lui Biden", a avertizat senatorul de stânga Bernie Sanders la CNN. "Mă tem cu adevărat că preşedintele Biden se pune într-o poziţie în care îşi înstrăinează nu doar tinerii, ci şi o mare parte a bazei democrate", a adăugat el.
De partea republicană, Donald Trump i-a descris pe demonstranţi ca fiind "nebuni radicali de stânga" care trebuie "opriţi acum".
Mobilizarea i-a inspirat pe activiştii pro-palestinieni din întreaga lume, atât în Franţa, la prestigioasa şcoală pariziană Sciences Po, cât şi la Universitatea McGill din Canada şi la UNAM din Ciudad de Mexico.
Spre deosebire de alte instituţii, Universitatea Brown din statul american Rhode Island a fost de acord cu demonstranţii. Aceştia şi-au demontat tabăra în schimbul unui vot privind o eventuală "dezinvestire" în Israel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
