Decizia oraşului Berlin de a nu ilumina cel mai faimos monument al său, Poarta Brandenburg, în culorile steagului rus, în semn de solidaritate cu Sankt Petersburg, după atacul de luni, a provocat o polemică, relatează Reuters.
În trecut, după atacuri în alte ţări, oraşul a iluminat Poarta Brandenburg, care a împărţit Berlinul în două în timpul Războiului Rece, în culorile drapelelor Franţei, Turciei, Marii Britanii sau Belgiei.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al administraţiei locale a explicat că primarul a decis să facă acest gest numai în cazul „oraşelor partenere”ale Berlinului, iar Sankt Petersburg, unde 14 oameni au fost ucişi luni, într-un atac la metrou, nu este unul dintre ele.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Criticii au atras, însă, atenţia că autorităţile au iluminat monumentul în culorile curcubeului, după ce un atacator înarmat a ucis 49 de persoane la un club de noapte din Orlando, Florida. În plus, Poarta a fost iluminată în culorile drapelului israelian după un atac la Ierusalim. Nici Orlando, nici Ierusalimul nu sunt oraşe partenere.
Şeful serviciului de limbă rusă al Deutsche Welle, Ingo Mannteufel, a avertizat că decizia jigneşte victimele atacului de la Sankt Petersburg, într-o perioadă în care Guvernul german susţine că apreciază poporul rus, chiar dacă nu este de acord cu Kremlinul.
„(Occidentul – n.r.) are o datorie morală şi politică să dea dovadă de solidaritate cu victimele terorismului în Rusia. Faptul că Poarta Brandenburg nu a fost iluminată în culorile rus a fost, în consecinţă, greşit, da, chiar un scandal”, a scris el.
Andreas Petzold, editor la săptămânalul german Stern, a descris liderii de la Berlin, într-un tweet, drept „înguşti la minte”.
Relaţiile Guvernului german cu Moscova s-au deteriorat după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014 şi au fost complicate şi mai multe de conflictul din estul Ucrainei şi de implicarea Rusiei în războiul din Siria.
Cu toate acestea, unii germani care au locuit în RDG-ul comunist înainte de căderea Zidului Berlinului, în 1989, care au învăţat limba rusă şi au călătorit în URSS, se simt încă apropiaţi de Moscova.
„Am sentimentul neplăcut că victimele atentatului din Rusia sunt tratate ca şi cum ar fi de mâna a doua”, a atras atenţia Frauke Petry, liderul formaţiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
