Şefa confederaţiei sindicale franceze CGT, Sophie Binet, a lansat joi un apel la "nesupunere civilă" în faţa legii imigraţiei adoptate marţi de Adunarea Naţională, care, în opinia sa, pune în discuţie "toate principiile republicane" ale ţării. Denunţată de stânga, pentru că ar fi preluat idei de la extrema dreaptă, legea a fost apărată de preşedintele Emmanuel Macron, miercuri seara, într-un interviu televizat, în timp ce 32 de departamente conduse de stânga, între care Parisul, au anunţat că nu vor pune în aplicare unele prevederi referitoare la străini, relatează Reuters şi Le Figaro.
"CGT face apel la nesupunere civilă şi la multiplicarea acţiunilor de rezistenţă împotriva acestei legi", care "pune profund în discuţie toate principiile noastre republicane" şi "întinde covorul roşu pentru extrema dreaptă", a declarat Sophie Binet la RMC. Prin discuţii cu alte organizaţii sindicale, asociaţii şi personalităţi, CGT speră să organizeze "iniţiative de amploare în următoarele săptămâni pentru a permite celor care nu se identifică cu această Franţă lepénizată (aluzie la Marine Le Pen, principala figură a extremei dreapta - n.r.), să îşi arate determinarea de a face să fie respectate valorile solidarităţii", a adăugat Binet.
Cele 32 de departamente conduse de stânga, printre care şi Parisul, au anunţat miercuri că nu vor aplica condiţiile înăsprite de plată a alocaţiilor sociale pentru străini, prevăzute în noua lege a imigraţiei. "Este ceea ce trebuie făcut peste tot", a declarat Sophie Binet, chemând la "solidaritate, pentru a avea prioritate".
În opinia ei, preşedintele Emmanuel Macron "se scufundă într-un naufragiu politic şi moral".
"Titanicul începuse să se scufunde cu reforma pensiilor, dar acum atingem fundul cu această lege, care întruchipează lumea banilor şi ideologia râncedă şi xenofobă a extremei dreapta", a spus ea.
Articolul 19 din noua lege introduce o perioadă de aşteptare de cinci ani pentru străinii din ţări non-UE care au şedere legală, dar nu muncesc, şi o perioadă de aşteptare de treizeci de luni pentru ceilalţi, înainte de a fi eligibili pentru prestaţii precum alocaţiile de familie sau sociale, cum ar fi APA, plătită persoanelor de peste 60 de ani care îşi pierd posibilitatea de a se susţine singure.
MACRON ÎŞI APĂRĂ LEGEA
Preşedintele francez Emmanuel Macron a apărat miercuri legea pentru înăsprirea reglementărilor privind imigraţia, în ciuda unui vot parlamentar jenant care a pus alianţa sa de guvernământ de aceeaşi parte cu partidul naţionalist Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen.
Legea, aprobată de ambele camere marţi seara târziu, a fost iniţial o veste bună pentru preşedintele centrist, care a făcut din proiectul de lege privind migraţia un punct cheie al celui de-al doilea mandat al său şi care, altfel, ar fi putut fi nevoit să îl abandoneze. Dar sprijinul partidului de opoziţie al lui Le Pen pentru proiectul de lege l-a surprins pe Macron, determinându-l miercuri să o acuze pe Le Pen, într-un interviu la France 5, de oportunism politic. "A fost o mişcare de prost gust", a comentat Macron.
Cu doar şase luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care imigraţia va fi o temă esenţială, adoptarea proiectului de lege ar putea să îi aducă avantaje lui Marine Le Pen, care a numit proiectul de lege modificat "o mare victorie ideologică" pentru partidul său de extremă dreapta.
Un sondaj Elabe pentru BFM TV a arătat că 70% dintre francezi au susţinut noul proiect de lege, inclusiv 87% dintre susţinătorii lui Macron. Dar, ca un semn că Le Pen a câştigat bătălia discursurilor îm opinia publică, acelaşi sondaj a arătat că 73% dintre respondenţi au considerat că ideile partidului său au inspirat proiectul de lege.
Macron va trimite proiectul de lege la Consiliul Constituţional pentru a verifica dacă este conform cu Constituţia franceză înainte de a-l promulga ca lege. Consiliul ar putea anula unele dintre măsurile mai dure, dacă le consideră neconstituţionale.
Partidul conservator Les Republicains, care s-a asociat cu alianţa sa de guvernare la acest proiect de lege şi care, de-a lungul anilor, şi-a înăsprit discursul mai aproape de cel al extremei drepte, a revendicat, de asemenea, victoria, spunând că proiectul de lege le aparţine în esenţă.
Proiectul de lege subliniază însă dificultăţile lui Macron de a guverna fără o majoritate parlamentară, pe care a pierdut-o anul trecut, precum şi orientarea spre dreapta care se constată în mare parte din Europa, în timp ce guvernele încearcă să frâneze ascensiunea extremei drepte prin înăsprirea prevederilor referitoare la imigraţie.
"Acest proiect de lege ne va ajuta să luptăm împotriva a ceea ce alimentează Rassemblement National", a declarat Macron în interviul televizat, referindu-se la partidul lui Le Pen. "Concetăţenii noştri ne spun că nu controlăm suficient de bine imigraţia ilegală", a explicat el.
Liderul francez a spus că există măsuri în proiectul de lege care nu-i plac, cum ar fi faptul că studenţii străini vor trebui să prezinte o garanţie financiară rambursabil. El a spus că acest lucru ar putea fi reformulat.
"Munca mea aici nu s-a terminat. Mai am încă 3 ani şi jumătate în faţa mea. Vă pot asigura că nu mă voi opri acum", a adăugat preşedintele francez.
REBELIUNE ÎN TABĂRA LUI MACRON
Regulile mai dure - inclusiv cotele de migraţie, îngreunarea accesului copiilor imigranţilor la cetăţenia franceză şi întârzierea accesului imigranţilor la ajutoarele sociale - au fost adăugate la proiectul de lege pentru a obţine sprijinul parlamentarilor de dreapta. Proiectul de lege facilitează expulzarea imigranţilor fără documente, în timp ce atenuează planurile de relaxare a restricţiilor privind permisele de şedere pentru lucrătorii din sectoarele cu deficit de forţă de muncă. Aceste condiţii au provocat nelinişte în rândul deputaţilor cu o orientare mai spre stânga ai lui Macron, iar zeci de parlamentari fie s-au abţinut, fie au dat un vot negativ în cadrul votului de marţi din parlament. Iar ministrul sănătăţii, Aurelien Rousseau, a demisionat în semn de protest faţă de proiectul de lege privind imigraţia. "Nu îmi este posibil să apăr acest text", a declarat Rousseau, un fost comunist, pentru cotidianul Le Monde.
Rebeliunea din cadrul guvernului părea să fie limitată, însă, deoarece toţi ceilalţi miniştri de stânga au fost prezenţi la o şedinţă săptămânală a cabinetului, la care Rousseau a lipsit, iar până miercuri seară nu se materializase nicio altă demisie. Mai devreme în cursul zilei, premierul Elisabeth Borne a respins zvonurile despre o criză în tabăra lui Macron. "Ne-am făcut treaba, am vrut un text cu măsuri utile pe care cetăţenii noştri le cereau", a spus ea, adăugând: "Acum să mergem mai departe".
Dar deputatul din Bretania Jean-Charles Larsonneur a declarat la postul de radio France Bleu că părăseşte grupul centrist Horizons, care face parte din alianţa lui Macron, spunând că legea încalcă "valorile republicane".
Chiar şi preşedinta camerei inferioare a parlamentului, Yaël Braun-Pivet, care a votat în favoarea proiectului de lege, a declarat pentru BFM TV că este "teribil de deranjată" de o parte din conţinutul acestuia, în special de întârzierea accesului la ajutoarele sociale pentru Imigranţii cu copii.
Rebelii din partidul lui Macron ar putea să slăbească şi mai mult poziţia acestuia în parlament şi să complice restul mandatului său de cinci ani.
Macron a câştigat cele două mandate prezidenţiale din 2017 şi 2022 după ce alegătorii l-au sprijinit pe el pentru a-i interzice lui Le Pen să câştige şi de aceea parlamentarii de stânga au declarat că proiectul de lege reformulat în legătură cu migraţia a fost o trădare a promisiunilor făcute pentru a respinge ideile de dreapta.
IMIGRANŢII ŞI ASCENSIUNEA EXTREMEI DREAPTA
Potrivit biroului de statistică INSEE, ponderea imigraţiei în populaţia Franţei a crescut în mod constant.
Numărul de imigranţi - persoane care trăiesc în Franţa, dar s-au născut în străinătate - era de 5% în 1946, ajungând la 7,4% în 1975 şi 8,5% în 2010, pentru ca în 2022 să reprezinte puţin peste 10% din populaţie, adică 2,5 milioane de persoane. Aproximativ o treime au devenit francezi.
Alte guverne din Europa au optat, de asemenea, pentru politici mai dure în materie de migraţie.
Uniunea Europeană însăşi a ajuns miercuri la un acord de reformare a normelor sale privind migraţia şi azilul, cu scopul de a limita numărul de imigranţi care sosesc.
În Ţările de Jos, Geert Wilders, de extremă dreapta, a câştigat alegerile de luna trecută, după ce guvernul anterior s-a prăbuşit din cauza imigraţiei.
În Marea Britanie, prim-ministrul Rishi Sunak se confruntă cu diviziuni profunde în cadrul partidului său în ceea ce priveşte politicile de azil.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
