La o lună de la şocul provocat în Israel de atacul sângeros al Hamas şi de războiul ucigaş declanşat de acesta în Gaza, pământul arde sub picioarele israelienilor şi palestinienilor deopotrivă.
Oroarea masacrului comis de mişcarea islamistă la marginea Fâşiei Gaza a fost urmată de devastarea provocată în teritoriu de răspunsul implacabil al Israelului, hotărât să "anihileze" Hamas.
Imaginile cadavrelor mutilate şi carbonizate ale civililor găsite în Israel în cele 25 de kibuţuri şi aşezări de la marginea Fâşiei Gaza, luate de Hamas în zorii zilei de 7 octombrie, continuă să-i bântuie pe israelieni, la fel ca şi absenţa celor peste 240 de ostatici încă deţinuţi de Hamas.
Ele se suprapun acum peste viziunea miilor de palestinieni ucişi în ruinele Fâşiei Gaza, un teritoriu de 2,4 milioane de suflete, cu o lungime de 41 km şi o lăţime care variază între 6 ŕ 12 km, bombardat de Israel.
"Pământul arde", scria săptămâna aceasta cotidianul israelian de stânga Haaretz.
Al Quds, cel mai citit cotidian palestinian, a subliniat că "Gaza a devenit un cimitir pentru mii de oameni nevinovaţi".
Potrivit autorităţilor israeliene, cel puţin 1.400 de persoane au fost ucise în Israel de la începutul războiului, majoritatea civili şi majoritatea în ziua în care a avut loc atacul Hamas.
Potrivit Hamas, clasificată ca organizaţie teroristă de Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană, aproape 9.500 de persoane, de asemenea în majoritate civili, au fost ucise de la începutul războiului.
Teama de o conflagraţie generalizată este palpabilă.
Iranul, aliat al Hamas şi al Hezbollah în Liban, a avertizat că situaţia riscă să devină "incontrolabilă" în Orientul Mijlociu, transformată într-un "butoi cu pulbere", şeful său al diplomaţiei, Hossein Amir-Abdollahian, avertizând că grupurile pro-iraniene din regiune nu pot rămâne "tăcute în faţa crimelor" din Fâşia Gaza.
La care un oficial al Pentagonului a răspuns că "membrii reţelei iraniene de ameninţare îşi intensifică atacurile într-un mod care riscă să provoace erori de calcul sau să încline regiunea spre război".
În acest context extrem de inflamabil, israelienii sunt în alertă maximă la frontiera lor nordică în cazul unei intrări masive în joc a Hezbollahului pro-iranian.
În anticipare, SUA şi-au intensificat prezenţa militară în regiune şi consilieri militari americani au fost trimişi în Israel. Preşedintele Joe Biden a ordonat, de asemenea, ca navele de război americane să se apropie mai mult de coastele Israelului.
"Hezbollah poate incendia regiunea", a avertizat Avi Melamed, un specialist israelian în regiune, într-un interviu acordat AFP. Are o capacitate militară de 10 ori mai mare decât cea a Hamas (...) Poate provoca pagube foarte grave statului Israel".
Rupând tăcerea vineri, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat că "toate opţiunile" sunt deschise în favoarea extinderii conflictului pe frontul libanez.
El a acuzat Statele Unite pentru războiul din Gaza.
După acest discurs, un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a temperat oarecum acest lucru, declarând pentru BBC că un "conflict regional mai amplu" a fost "descurajat" în acest stadiu.
Dar ameninţările rămân multiple. Rebelii houthi din Yemen, apropiaţi de Iran, au promis că "vor efectua atacuri cu rachete şi drone până când agresiunea israeliană va înceta".
De asemenea, armata israeliană s-a declarat pregătită să facă faţă unei revolte a palestinienilor din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 şi pradă unei intensificări a violenţelor de la începutul războiului.
"Radicalizare"
Din 7 octombrie, pentru israelieni, mitul "fortăreţei inexpugnabile" s-a prăbuşit la fel de repede ca şi bariera care îi separa de Fâşia Gaza. Frica a pus stăpânire pe ei.
Pentru palestinieni, spectrul unui nou exod a reapărut.
Sarit Zehavi, mamă a trei copii şi locotenent-colonel în rezervă, se teme că Hezbollahul libanez, ca şi Hamas, se va infiltra "în oraşele şi kibuţuri din nordul Israelului pentru a ucide şi a masacra".
Pentru Omar Ashour, un palestinian din Gaza care avea 8 ani în 1948, "ceea ce se întâmplă este periculos". El se teme că distrugerile vor provoca "o a doua Nakba", o fugă a locuitorilor din Gaza ca atunci când a fost creat statul Israel.
În urmă cu 75 de ani, "Nakba", sau "Catastrofa" în arabă, a forţat 760.000 de palestinieni să se exileze, potrivit ONU, după izbucnirea primului război arabo-israelian în mai 1948.
Apelurile pentru încetarea focului sunt pentru ca Israelul să renunţe în faţa Hamas. "Acest lucru nu se va întâmpla", a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu, insistând asupra obiectivului său de "anihilare" a mişcării islamiste palestiniene.
Un oficial militar al Hamas, Abu Obeida, a promis că "Gaza va fi un cimitir şi un noroi pentru inamic".
"Posibilitatea unei soluţionări paşnice este foarte îndepărtată. Nu văd nimic pozitiv la orizont", a mărturisit pentru AFP profesorul Claude Klein, fost decan al Facultăţii de Drept de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
"Ceea ce s-a întâmplat la 7 octombrie i-a întărit pe cei din Israel care spun că nu există nimeni cu care să vorbească despre pace", observă acest academician.
Pentru fostul ministru palestinian Ghassan al-Khattib, care predă la Universitatea Bir Zeit (Cisiordania), "radicalizarea a întărit ambele părţi în conflict şi a dus la o profundă neîncredere într-o soluţie paşnică".
"Am încetat să mai cred într-o soluţie cu două state cu mult înainte de 7 octombrie", a adăugat el, raportându-se la pesimismul său de la asasinarea premierului israelian Yitzhak Rabin de către un extremist evreu, în urmă cu aproape 28 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
