Serbia şi Kosovo îşi reiau joi la Bruxelles dialogul, întrerupt de luni de zile, însă drumul către o normalizare a relaţiilor lor este plin de obstacole, relatează AFP.
Acest conflict - vechi de peste 20 de ani, de nerezolvat după ultimele războaie care au devastat fosta Iugoslavie (1998-1999) - rămâne un pericol la adresa stabilităţii Bătrânului Continent.
Belgradul nu recunoaşte independenţa proclamată în 2008 de către fosta sa provincie din sud, cu populaţie majoritar albaneză. Acorduri de normalizare încheiate în 2013 au rămas în mare parte literă moartă.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Kosovo este recunoscut drept stat independent de majoritatea Occidentului - inclusiv de către 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene -, însă nu şi de Rusia ori China, ceea ce închide fe facto uşa ONU acestui teritoriu cu două milioane de locuitori.
În privinţa Serbiei, dosarul constituie un obstacol în procesul aderării sale la UE.
În urma unei discuţii virtuale în weekend, preşedintele sârb Aleksandăr Vucici şi premierul kosovar Avdullah Hoti se întâlnesc personal la Bruxelles.
Aceasta este prima întâlnire oficială de acest tip din primăvara lui 2019, când un summit la Berlin între Vucici şi omologul său kosovar Hashim Thaci s-a încheiat cu un eşec.
Un personaj central în politica kosovară de la independenţă, Thaci a ieşit din joc din cauza unor acuzaţii cu privire la crime de război.
OPINII PUBLICE
Dialogul ”este din nou pe şine”, s-a felicitat Reprezentantul Special UE pentru Balcanii de Vest Miroslav Lajcak. Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externe Josep Borrell i-a îndemnat, la rândul său, pe oficiali la ”curaj politic”.
Însă, ”în afară de a fi un novice în negocieri”, Avdullah Hoti conduce un Guvern slab, care ”nu beneficiază de susţinerea populaţiei sale”, apreciază analistul poliric de la Priştina Imer Mushkolaj.
Aleksandăr Vucici pare omnipotent, într-un Parlament fără opoziţie, care a boicotat ultimele alegeri legislative, şi cu principalele instituţii media în mână.
Însă această hegemonie este, în mod paradoxal, punctul său slab, pentru că ea antrenează ”o responsabilitate absolută”, consideră analistul politic Aleksandăr Popov. ”Va fi complicat ca Vucici să-şi convingă partenerii străini că nu este în măsură să treacă ceva prin Parlament sau să mişte opinia publică”.
Subiectul este foarte inflamabil. Pentru numeroşi sârbi, ”Kosovo este Serbia”, leagănul lor istoric şi cultural. La manifestaţii recente care aveau iniţial scopul se denunţe gestionarea pandemiei covid-19, sloganul ”Nu ne predăm” era unul dintre cele mai populare.
Recunoaşterea independenţei sale este o condiţie prealabilă pentru Priştina. ”Normalizarea relaţiilor” nu poate trece decât prin recunoaşterea independenţei, a avertizat Avdullah Hoti. În ochii sârbilor, poate exista doar un rezultat.
PARTEA DE DEASUPRA APEI A AISBERGULUI
Această recunoaştere este doar o amăgire, partea vizibilă a problemelor de rezolvat - pe lângă, între altele, ce statut să aibă zonele în care trăiesc aproape 120.000 de sârbi în Kosovo; ce reparaţii să primească deplasaţii şi familiile dispărute în războiul dintre forţele sârbe şi rebeliunea separatistă kosovară albaneză; cum rămâne cu reparaţiile de război cerute de Kosovo; ce statut să aibă locuri de cult religioase ortodoxe.
”Drumul nostru către o aderare la Kosovo depinde de aceste discuţii, investiţiile străine depind de aceste discuţii”, a subliniat Aleksandăr Vucici. ”În acelaţi timp, trebuie să ţinem cont de poporul nostru din Kosovo şi să ne apărăm interesele vitale. Nu va fi uşor”, a adăugat el.
Anunţând o ”toamnă dificilă” în Kosovo, printr-o ”criză sanitară şi economică” din cauza pandemiei covid-19 şi posibile tulburări politice în cazul inculpării oficiale a lui Hashim Thaci, fondatorul cotidianului independent Koha Ditore, Veton Surroi, consideră că această fragilitate va fi ”semnificativ agravată de un proces de negocieri cu Serbia”.
Războiul din Kosovo s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, majoritatea albanezi. El s-a încheiat în urma unei campanii occidentale de bombardamente, care a obligat forţele sârbe să se retragă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
