Percheziţii erau în curs miercuri la Primăria Havre şi la sediul Comunităţii Urbane, în cadrul unei anchete a Parchetului Naţional Financiar (PNF) deschisă în decembrie 2023 cu privire la ”conflict de interese, detunare de fonduri publice, favoritism şi hărţuire morală” care-l vizează pe fostul premier francez Édouard Philippe, declară surse apropiate dosarului AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Această anchetă a fost deschisă în 2023 în urma depunerii unei plângeri de către fosta directoare generală adjunctă a Comunităţii Urbane şi vizează suspiciuni de ”conflict de interese, detunare de fonduri publice, favoritism şi hărţuire morală”, declară sursa judicară citată, care confirmă astfel o dezvăluire a cotidianului Le Monde.

Plângerea depusă în septembrie 2023 îi vizează pe primarul Havre, Édouard Philippe, de la Partidul Horizons (centru dreapta, majoritatea macronistă), un posibil candidat în alegerile prezidenţiale prevăzute în 2027, pe viceprimarul însărcinat cu inovaţia şi domeniul digital Stéphanie de Bazelaire şin pe directoarea generală a Serviciilor Comunităţii Urbane Claire-Sophie Tasias.

”Primarul, aleşii şi echipele oraşului Havre şi Comunităţii Urbane (...) se pun cu seninătate la dispoziţia parchetului pentru a-i da toate elementele necesare anchetei”, reacţionează ei într-un comunicat transmis AFP.

O ASOCIAŢIE, ÎN CENTRUL ANCHETEI

Ancheta, încredinţată Oficiului Anticorupţie (OCLCIFF) şi Poliţiei Judiciare din Rouen, este interesată de o misiune încredinţată unei asociaţii însărcinate cu animaţia Oraşului Digital Havre.

În iulie 2020, Edouard Philippe, preşedintele Comunităţii Urbane, a semnat cu Stéphanie de Bazelaire, în calitate de preşedintă benevolă a Asociaţiei LH French Tech, o convenţie cu obiective plurianuale în vederea exploatării şi animării Oraşului Digital.

Jurişti de la Comunitatea Urbamă au făcut recomandări şi au emis alerte cu privire la un conflict de interese în care se afla Stéphanie de Bazelaire, potrivit Le Monde.

LH French Tech, înfiinţată în 2020, a fost desemnată în această misiune în urma unui un ”apel la o manifestare a interesului” lansat de către Comunitatea Urbană în martie 2020 şi în cadrul unui Serviciu de Interes Economic General (SIEG).

Asociaţia - singura candidată - urma să încaseze de la Comunitatea Urbană 2,154 de milioane de euro drept compensaţie a unui serviciu public, pentru a desfăşura proiectele, potrivit Le Monde.

”Este foarte încurajator pentru statutul de lansator de alertă şi pentru toţi agenţii publici care, în exerciţiul funcţiei lor, inclusiv la cel mai înalt nivel, sunt martori ai unor fapte susceptibile să fie infracţiuni”, a declarart AFP avocata reclamantei, Christelle Mazza.

”Ei constituie, iar acest dosar o arată în acest stadiu, adevărate santinele democratice”, apreciază ea.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.