Un utilizator din şapte are o singură parolă pentru toate conturile de e-mail şi de pe reţelele sociale, iar 57% îşi păstrează parolele pe o bucată de hârtie sau în telefon, potrivit unui sondaj publicat luni de producătorul de soluţii anti-virus Kaspersky Lab.
Circa 14% dintre utilizatori se expun unor mari riscuri folosind o parolă pentru toate conturile, potrivit studiului Kasperky Lab. Totodată, doar 38% dintre ei folosesc o parolă complexă pentru fiecare cont în parte.
”Aceşti utilizatori riscă să le fie compromise mai multe conturi simultan, în cazul unui furt de date”, se arată în comunicat.
Evenimente20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
Gradul de risc nu este însă cu mult mai mic pentru aceia care folosesc câteva parole pentru un număr mai mare de conturi, circa 36% dintre utilizatori. Nu stau prea bine nici cei care folosesc variaţiuni ale aceluiaşi tipar de parolă, circa 12%, se arată în studiu.
“O parolă puternică, diferită pentru fiecare cont în parte, este o măsură elementară de protecţie a identităţii digitale. Vă puteţi gândi la un singur algoritm de creare a parolelor, care să nu poată fi sparte uşor, dar pe care să le puteţi ţine minte. Există, de asemenea, programe speciale care creează şi stochează parolele în siguranţă”, a declarat un director de cercetare din cadrul Kaspersky Lab, David Emm.
O altă problemă este faptul că, potrivit unui alt studiu Kasperky Lab, un utilizator din zece vine cu parole formate din mai puţin de opt caractere. Totodată, 12% nu încearcă să-şi facă parolele mai greu de ghicit folosind, de exemplu, majuscule, combinaţii de cifre şi litere, semne de punctuaţie sau alte trucuri similare.
Mai mult, studiul a arătat că utilizatorii se pun în pericol, păstrându-şi parolele în locuri uşor accesibile şi nesecurizate. Peste jumătate (57%) dintre respondenţi au recunoscut că îşi păstrează parolele pe o bucată de hârtie, în telefon, în documente din computer sau le au salvate în browser. Iar în momentul în care browser-ul se oferă să le salveze parolele, o treime (36%) dintre respondenţi sunt gata să accepte, lăsându-se, astfel, pe mâinile infractorilor cibernetici sau ale persoanelor rău intenţionate care ar putea să preia controlul asupra dispozitivului lor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...