Preşedintele Klaus Iohannis se declară bucuros după decizia UNESCO de a include ţesutul covoarelor în lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii, chiar de Ziua Naţională, afirmând că această tradiţie este o datorie şi o onoare pentru păstrătorii ei din România şi din Republica Moldova.
"Sunt bucuros să aflu că ieri seară, chiar de Ziua Naţională, la propunerea României şi Republicii Moldova, tradiţia românească a ţesutului covoarelor (scoarţelor) populare a fost înscrisă de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii. A fost astfel recunoscută valoarea culturală universală a covorului popular românesc", a scris preşedintele, pe Facebook.
Iohannis a mai afirmat că perpetuarea acestei tradiţii "este o datorie şi o onoare pentru păstrătorii ei", atât a celor din România, cât şi a celor din Republica Moldova, precum şi o mândrie pentru noi toţi.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova au fost înscrise, joi, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară până pe 2 decembrie, în Etiopia, informează unesco.org.
”O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ”, arată site-ul UNESCO.
Potrivit site-ului, în mod tradiţional, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii şi ca parte din zestrea miresei. În prezent, sunt văzute mai ales ca lucrări de artă.
Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei.
Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: ”Ritualul Căluşului” (2008), ”Doina” (2009), ”Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), ”Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013) şi ”Jocul fecioresc” (2015).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
