Există o Românie în afara României. Una care tot creşte. Datele oficiale arată că, în ultimii 14 ani, aproape jumătate de milion de copii români s-au născut în afara ţării. Sunt deja 6 milioane de români pentru care limba maternă a rămas cea mai strânsă legătură cu ţara în care s-au născut. Dar şi legătura aceasta, parte din identitatea lor, riscă să devină tot mai subţire. Sutele de mii de elevi români care învaţă în şcolile din străinătate nu au şansa să studieze limba familiei lor, cu profesor, la şcoală. Asta, cu toate că Uniunea Europeană le protejează acest drept.
Cadrul legal al Uniunii Europene prevede dreptul copiilor muncitorilor expaţi de a învăţa limba şi cultura ţării de origine, însă implementarea acestei directive europene este neglijată în unele state membre.
În multe oraşe europene în care românii au format comunităţi mari, părinţii s-au organizat singuri ca să asigure cursuri de limbă şi cultură română pentru copii. În unele oraşe, părinţii au format asociaţii şi s-au adresat autorităţilor pentru a primi sprijin, dar s-au lovit de tot felul de cerinţe absurde. Un exemplu este oraşul Munchen din Germania, unde copiii români nu pot beneficia de cursuri de limba română la şcoală. Un alt exemplu este oraşul Anvers din Belgia.
Europarlamentarii Dreapta Unită vor solicita în Parlamentul European revizuirea Directivei Europene 77/486/EEC pentru a defini un mod unitar de implementare în toate statele UE. De exemplu, pornind de la un prag numeric stabilit la nivel european, fiecare stat să fie obligat să includă cursuri de limbă şi civilizaţie maternă pentru copiii muncitorilor expaţi proveniţi din alte state membre ale UE.
Românii au devenit principala minoritate naţională în multe state UE, iar Uniunea Europeană trebuie să le ofere acestora şansa de a-şi învăţa limba şi cultura. În prezent, în şapte ţări europene beneficiază de cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească, oferit prin Institutul Limbii Române.
„În prezent, copii din şapte ţări europene beneficiază de cursul de limbă şi cultură românească, oferit prin Institutul Limbii Române. Acest proiect trebuie extins în toate ţările în care există o comunitate semnificativă de români, să devină un program durabil de legătură cu România. Este esenţial ca el să continue şi să se dezvolte astfel încât sute de mii de copii români din diaspora să poată ţine astfel legătura spirituală cu ţara. Vrem ca acest curs să nu poată fi desfiinţat peste noapte din lipsă de fonduri sau din lipsa de viziune a vreunui ministru al Educaţiei”, spune Radu Mihail, senator USR de Diaspora şi candidat la alegerile europarlamentare din iunie 2024.
„De ce copiii românii din Nord-Vestfalia au dreptul de a face cursuri de limbă română în şcoli, iar românii din Bavaria nu? Aceasta e întrebarea pe care mi-au adresat-o românii din asociaţia SGRIM în ianuarie, când m-am întâlnit cu ei. Ca europeană convinsă, cred în drepturile cetăţenilor europeni, care trebuie oferite în egală măsură tuturor şi peste tot în Europa. Cred şi că Europa e mai puternică datorită diversităţii ei. Faptul că legislaţia europeană care prevede în prezent ca statele-gazdă să promoveze învăţarea limbii şi culturii de origine pentru copiii europenilor proveniţi din alte state este implementată în mod neunitar creează două categorii de cetăţeni europeni şi subminează coeziunea europeană. De aceea am propus îmbunătăţirea ei în programul USR pentru alegerile europarlamentare”, spune Alina Gîrbea, candidată la alegerile europarlamentare din 2024.
USR a pregătit un pachet de legi pentru o educaţie fără graniţe
USR a lucrat la un întreg pachet legislativ pentru copiii români din diaspora intitulat „O educaţie fără graniţe”. Este nevoie ca educaţia în limba română să devină o prioritate de stat, astfel încât copiii de peste graniţe să îşi păstreze legătura cu ţara şi să se poată întoarce în România oricând doresc. Unul dintre proiectele USR introduce criterii clare pentru înfiinţarea şcolilor româneşti din afara graniţelor ţării, la solicitarea comunităţilor, astfel încât acestea să nu mai fie doar proiecte pe hârtie, cum s-a întâmplat cu centrele comunitare şi, în general, cu tot ce ţine de diaspora.
De asemenea, proiectul USR extinde cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească oferite de Institutul Limbii Române, tot la solicitarea comunităţilor. Totodată, statul român trebuie să sprijine şi iniţiativele independente, plecând de la realitatea că peste tot în lume sunt asociaţii, organizaţii de români care au pus pe picioare cursuri, inclusiv şcoli, de limbă românească în afara graniţelor ţării şi care au nevoie de recunoaştere oficială.
Lege USR adoptată: clase de acomodare pentru elevii din diaspora care se întorc în ţară
Unul dintre proiectele USR care a devenit lege introduce clase de acomodare pentru elevii români care se întorc din străinătate. Astfel, copiii vor beneficia de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română, în paralel cu orele de curs obligatorii. Iniţiativa prevede pregătirea profesorilor şi a psihopedagogilor pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora, precum şi obligativitatea unităţilor de învăţământ cu un număr mai mare de cinci elevi anterior şcolarizaţi în străinătate de a elabora un plan pentru sprijinirea integrării acestora, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere psihopedagogică dedicată elevilor, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
