Majoritatea pompierilor care mor din cauza unui stop cardiorespirator au arterele îngustate sau modificări structurale ale inimii, potrivit unui studiu recent citat de Reuters.
Atunci când pompierii devin dintr-o dată neputincioşi în timpul serviciului, viaţa lor, dar şi a altor persoane este pusă în pericol, pentru că ei salvează oameni din flăcări sau previn răspândirea focului, au scris autorii studiului în Journal of the American Heart Association.
În pofida riscurilor evidente, cercetătorii nu au oferit până în prezent un motiv clar pentru care un număr mare de pompieri mor în timpul serviciului din cauza unui stop cardiac şi nu a rănilor provocate de foc.
”Statisticile serviciului de pompieri au indicat de mult timp că evenimentele cardiace neaşteptate au fost unul dintre motivele principale ale decesului în timpul serviciului în rândul pompierilor”, a spus coordonatorul studiului, Denise Smith. Cercetarea a arătat că pompierii sunt mai predispuşi la o criză cardiacă după o acţiune de stingere a incendiului decât după activitatea la sediu, a adăugat Smith, care conduce First Responder Health and Safety Lab la Skidmore College, din Saratoga Springs, New York.
Pentru a vedea de ce survin aceste decese legate de inimă, cercetătorii au examinat datele autopsiilor a 627 de pompieri bărbaţi, cu vârste de 18-65 de ani, care au murit în perioada 1999-2014. Aceste decese au inclus 276 de cazuri cardiace şi 351 de traume.
În mod surprinzător, mai puţin de unul din cinci cazuri cardiace au fost morţi provocate de atacuri de cord. În schimb, 82% din decese au avut cauze coronariene – îngustarea arterelor sau inimi mărite.
Cordul mărit sau existenţa unui atac de cord anterior au fost corelate cu o creştere de şase ori a riscului de moarte cardiacă subită, în timp ce îngustarea arterelor în proporţie de 75% a fost asociată cu un risc crescut de nouă ori.
Studiul nu a putut dovedi dacă sau de ce este mai probabilă o boală cardiacă dacă lucrezi ca pompier, dar mai multe aspecte ale acestei munci pot explica legătura, a spus Smith.
Expunerea la fumul, funinginea şi la chimicalele din aer, precum şi întreruperea rutinei de somn şi stresul ridicat ar putea contribui la problemele cardiace, a notat Smith.
Nu este clar dacă riscul de boală cardiacă al pompierilor este mai mare decât al persoanelor cu alte ocupaţii. Cu toate acestea, cercetările au arătat clar că stresul muncii de pompier, efortul fizic mare, stresul provocat de căldură, activarea sistemului nervos simpatic şi expunerea la fum pot provoca un eveniment cardiac la persoane cu afecţiuni preexistente, a arătat Smith.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
