Omenirea a pus întotdeauna preţ pe terenurile fertile, încă din perioada neolitică, civilizaţiile fiind construite în regiunile fertile, pentru care au avut loc şi războaie. În prezent, agricultura intensivă bazată pe chimicale îşi pune amprenta asupra solului, la nivel mondial, provocând degradarea dramatică a acestuia şi omorând practic ecosisteme care asigură sănătatea şi fertilitatea acestuia, relatează Reuters.
Solul sănătos este un habitat bogat în specii, adăpostind mii de specii diferite, între care ciuperci, bacterii şi nevertebrate. Aceste specii sunt cele care asigură ciclurile de carbon, nitrogen şi apă, esenţiale pentru ca solul să producă hrana. Solul are nevoie de sute de ani pentru a se forma, dar poate fi erodat cu uşurinţă de vânt şi apă, atunci când biodiversitatea este pierdută.
O treime din suprafaţa Pământului are un grad mediu sau ridicat de degradare, iar două treimi din această degradare poate fi atribuită sectorului agricol. Naţiunile Unite au avertizat că agricultura va mai fi posibilă doar încă 60 de ani, dacă actualul nivel de degradare al Pământului va continua.
Sănătatea solului poate fi urmărită analizând cantitatea de carbon organic pe care o conţine. Carbonul organic este o componentă măsurabilă a materiei organice, care determină productivitatea solului.
Cercetările efectuate în Argentina, India şi Africa de Vest au arătat că randamentul culturilor poate fi crescut cu 20-70 kg/ha pentru grâu, 10-50 kg/ha pentru orez şi 30-300 de kg/ha pentru orz cu fiecare 100 de grame de carbon organic pe metru pătrat.
Nu este surpinzător că multe ţări acţionează pentru a conserva şi îmbunătăţi sănătatea solului. Organizaţia Naţiunilor Unite a inclus sănătatea solului în viziunea sa ambiţioasă pentru 2030, numită Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals-SDG), care au ca obiectiv oprirea degradării nete a terenurilor până în 2030. Până în mai 2018, 116 ţări erau în curs de a stabili ţinte naţionale pentru sănătatea solului, în cadrul eforturilor de respectare a SDG.
Etiopia este una dintre ţările cele mai avansate în ceea ce priveşte măsurile pentru sănătatea solului, în condiţiile în care degradarea solului costă ţara până la 4,3 miliarde de dolari pe an. Obiectivul Etiopiei este să protejeze şi să refacă o suprafaţă de 331.933 de kilometri pătraţi, aproximativ 30% din suprafaţa totală a ţării.
O altă ţară avansată este Italia, care înregistrează anual costuri de peste 900 de euro din cauza degradării solului, provocată de alunecări de teren, inundaţii, erodări şi alţi factori. Italia vrea să protejeze de degradare 24.250 de kilometri pătraţi de păduri şi terenuri cultivabile.
Solul sănătos este mai mult decât o resursă naturală pentru fermieri, este un bun public esenţial pentru un viitor durabil.
Estimările globale ale contribuţiei biodiversităţii solului la serviciile ecosistemului sunt de 1,5-13 mii de miliarde de dolari pe an, iar guvernele trebuie să acţioneze urgent pentru a conserva solul şi a se asigura că Pământul va continua să hrănească omenirea în viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
