Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache, apreciază că prin decesul Iolandei Balaş s-a pierdut o mare sportivă a olimpismului românesc şi subliniază că fosta campioană olimpică va fi mereu etalonul atletului dedicat depăşirii propriilor standarde.
"Sportivii îşi câştigă nemurirea cu preţul multor sacrificii. Fără a-şi reduce pasiunea la titluri şi medalii, ei cuceresc totuşi prin acestea un loc în amintirile noastre, ale celor care le urmărim cu sufletul la gură şi pumnii încleştaţi lupta pentru performanţă. Am pierdut astăzi o sportivă etalon a olimpismului românesc, însă mă încăpăţânez să cred că nu am pierdut-o complet. Iolanda Balaş va rămâne modelul celor care îmbrăţişează disciplina în care ea a făcut istorie, va fi mereu etalonul atletului dedicat depăşirii propriilor standarde, pasionat şi mândru de a reprezenta România pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Iolanda Balaş a fost o sportiva completă, o doamna rafinată şi un manager performant. Dumnezeu să o odihnească în pace”, a declarat Alin Petrache, conform site-ul cosr.ro.
Forul olimpic aminteşte câteva dintre numeroasele sale performanţe sportive înregistrate la saritura în înalţime: 19 titluri de campioană natională - 16 la senioare şi 13 la junioare, 63 de recorduri doborâte - 41 la senioare şi 22 la junioare şi 41 de selecţii in lotul naţional de atletism al României.
Iolanda Balaş-Soter, multiplă campioană europeană şi olimpică la săritura în înălţime a decedat, vineri, la vârsta de 79 de ani.
Iolanda Balaş s-a născut la 12 decembrie 1936, la Timişoara. A început atletismul la vârsta de 12 ani. În anul 1951, a devenit recordmenă naţională de senioare cu performanţa de 1,48 m.
Ea a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 şi la ediţia următoare de la Tokyo, în proba de săritură în înălţime.
În carieră, ea a stabilit 14 recorduri mondiale, de la 1,75 la 1,91, între 1956 şi 1961.
La vremea aceea a fost cea mai apreciată săritoare în înălţime din lume, statut pe care l-a onorat din plin. Unul din momentele antologice ale carierei sportive a Iolandei Balas a avut loc în finala concursului olimpic de sărituri în înălţime, de la Roma din 1960, când, rămasă singură în concurs, a continuat să sară la cererea publicului până la înălţimea de 1.85 m. Iolanda Balaş are meritul de a fi cucerit prima medalie olimpică de aur pentru atletismul românesc.
În palmaresul ei mai figurează două medalii de aur, la Campionatele Europene de atletism de la Stockholm în 1958 şi Belgrad în 1962, precum şi o medalie de argint la CE de la Berna în 1954.
Iolanda Balaş s-a retras din activitatea competiţională în anul 1967, ca urmare a unei accidentări la tendonul lui Ahile al piciorului de bătaie.
În acelaşi an, a obţinut licenţa la Institutului de Educaţie Fizică şi Sport, cu specializarea atletism. După retragerea din activitatea competiţională Iolanda Balaş a fost antrenoare, profesoară, metodistă la Cabinetul metodic şi cercetări ştiinţifice, la Clubul Sportiv al Armatei Steaua.
Iolanda Balaş a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005, iar până în prezent a ocupat funcţia de preşedinte de onoare al forului.
În anul 1991, a fost cooptată în Comisia tehnică a Asociaţiei Europene de Atletism, iar din 1992 a făcut parte din Comisia Tehnică a Federaţiei Internaţionale de Atletism.
În 2010 Iolanda Balaş a primit decoraţia regală "Nihil Sine Deo"din partea Majestatii Sale Regele Mihai I al României.
În noiembrie 2012, Iolanda Balaş a fost inclusă Hall of Fame-ul atletismului mondial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
