Tribunalul Ialomiţa arată în motivarea deciziei de eliberare condiţionată a fostului impresar Ioan Becali, condamnat la şapte ani şi patru luni de închisoare pentru că a dat mită fostei judecătoare Geanina Terceanu pentru a da o soluţie favorabilă în dosarul transferurilor de jucători, că pedeapsa a fost suficientă pentru reeducarea condamnatului. Instanţa a apreciat că gravitatea faptelor comise nu constituie în sine un motiv pentru respingerea cererii de liberare condiţionată şi trebuie avut în vedere comportamentul condamnatului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Tribunalul Ialomiţa precizează în motivarea sentinţei că prima instanţă a admis în mod corect propunerea de liberare condiţionată a lui Ioan Becali, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea acesteia. Sursa citată menţionează faptul că potrivit prevederilor legale condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru femei pot fi liberaţi condiţionat după executarea unei treimi din durate pedepsei care nu depăşeşte zece ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de zece ani

“Pentru infracţiunile grave săvârşite, inculpatul a fost sancţionat pe măsură, cu pedeapsa de 7 ani şi 4 luni închisoare, din care a executat fracţia de 1/3, numărul de zile executate şi câştigate fiind de 1297 zile, timp în care  apreciem că funcţiile pedepsei au fost realizate, încât gravitatea faptei nu trebuie să mai constituie în prezent un criteriu pentru respingerea cererii de liberare condiţionată, cum susţine parchetul”, se arată în motivare.

Instanţa a apreciat că “gravitatea faptelor comise nu constituie însă în sine un motiv pentru respingerea cererii de liberare condiţionată, ci este avută în vedere la aprecierea concretă a comportamentului petentului şi a evoluţiei sale în sensul reintegrării în societate”.

Tribunalul Ialomiţa menţionează că sunt relevante datele referitoare la comportamentul condamnatului, participarea sa la activităţile şi programele de educaţie şi asistenţă psihosociale organizate prin care a dat dovezile de îndreptare cerute de lege. De asemenea, instanţa notează că relevantă este şi poziţia lui Ioan Becali în legătură cu acoperirea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat prin cele două soluţii de condamnare, 350.000 lei şi  2.700 lei, sumele respective fiind achitate.

Tribunalul Ialomiţa a mai constatat că Ioan Becali nu are antecedente penale, se află la prima analiză în comisia de propuneri pentru liberarea condiţionată din momentul în care a ajuns în penitenciar pentru cea de-a doua condamnare, a fost recompensat de 15 ori şi nu a fost sancţionat disciplinar.

Instanţa a apreciat că pe parcursul detenţiei comportamentul lui Ioan Becali a fost unul corespunzător, lucru care reiese şi din caracterizarea realizată de Penitenciarul Slobozia şi depusă la dosarul cauzei.

“Tribunalul apreciază, faţă de cele arătate anterior, că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului, aflat la o vârstă înaintată, cu diverse afecţiuni medicale,  şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate ale pedepsei au fost îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”, se mai precizează în motivare.

Astfel, pe baza acestor argumente, Tribunalul Ialomiţa a decis să respingă ca nefondată contestaţia formulată de DNA împotriva deciziei Judecătoriei Slobozia prin care Ioan Becali putea fi liberat condiţionat. În urma acestei decizii, în 2 mai Ioan Becali a părăsit Penitenciarul Slobozia, acolo unde fusese încarcerat.

În 20 februarie 2018, magistraţii instanţei supreme au decis condamnarea la cinci ani şi opt luni de închisoare a lui Victor Becali, Ioan Becali a primit şapte ani şi patru luni de închisoare, în timp ce Cristian Borcea a fost achitat, în dosarul în care sunt acuzaţi că i-au dat mită aproape 200.000 de euro fostei judecătoare Geanina Terceanu pentru a da o soluţie favorabilă în dosarul transferurilor de jucători. La rândul său, Geanina Terceanu a fost condamnată la şapte ani de închisoare. Alături de Cristian Borcea, au fost achitaţi şi avocaţii Antonie Iorgovan şi Daniel Petre.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în februarie 2016, pe Geanina Terceanu pentru luare de mită, pe cei trei oameni de fotbal pentru dare de mită şi pe cei doi avocaţi pentru mărturie mincinoasă.

Potrivit procurorilor, în cursul lunii februarie 2009, Geaninei Terceanu, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, i-a fost repartizat dosarul în care Borcea şi fraţii Becali fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală privind transferurile unor jucători.

Pe 3 aprilie 2012, Terceanu a pronunţat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare faţă de toţi inculpaţii trimişi în judecată şi pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora, achitare pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. a din Codul de procedură penală din anul 1968 ("fapta nu există”).

Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunţa această soluţie, magistratul ar fi primit, în intervalul aprilie 2009 - mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro, din care 185.000 de euro de la Ioan şi Victor Becali, iar 10.000 de euro de la Cristian Borcea.

Din banii primiţi, magistratul a folosit 56.000 de euro pentru cumpărarea unei locuinţe.

Avocaţii Iorgovan şi Petre au fost audiaţi în calitate de martori în legătură cu faptele de care sunt acuzaţi Terceanu şi respectiv cei trei oameni de fotbal în acest dosar, ocazii cu care aceştia au făcut afirmaţii mincinoase, potrivit procurorilor.

În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, care a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, în cazul inculpaţilor. Ioan Becali a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Victor Becali şi Cristi Borcea, la câte şapte.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos - trei ani şi opt luni, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu - câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu - trei ani, o lună şi zece zile.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.