Ministrul Eduard Novak consideră că Strategia Naţională pentru Sport va da un “restant”, el precizând că în acest momenty sportul românesc nu ştie sau nu este obişnuit să lucreze planificat şi strategic.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În perioada ianuarie – septembrie, Biroul Audit Public Intern din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului a efectuat o misiune de audit de sistem cu tema ”Evaluarea sistemelor de conducere şi control intern la nivelul cluburilor sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului”. Perioada auditată a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi 31 decembrie 2020, iar raportul final a prezentat rezultatele constatate de echipa de auditori şi recomandările acestora pentru remedierea deficienţelor. Toate aceste date vor servi la fundamentarea Strategiei Naţionale pentru Sport, aflată în proces de elaborare, a anunţat MTS.

“În urma finalizării misiunii de audit, principala observaţie este că, deşi la nivelul a 45 din totalul de 48 de cluburi erau elaborate strategii şi programe de dezvoltare pe termen mediu şi/sau scurt, după cum a reieşit din centralizarea datelor şi documentelor prezentate, toate aceste documente interne de lucru prezentau doar un cadru general. Nici vorbă despre activităţi punctuale, pe secţii, cu obiective şi termene bine stabilite pentru implementare, cu necesar de resurse financiare şi umane. Nici vorbă despre persoane responsabile, modalităţi de monitorizare a indicatorilor propuşi sau persoane responsabile cu monitorizarea. Toate acestea mă conduc la concluzia că sportul românesc nu ştie sau nu este obişnuit să lucreze strategic, planificat. Şi atunci cum să ne aşteptăm la rezultate? Strategia Naţională pentru Sport va da restartul acestui domeniu, într-un mod profesionist, modern, coerent şi coordonat” a declarat Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak.

Ca urmare a auditului dispus la nivelul cluburilor subordonate MTS, s-au constatat şi aspecte pozitive, dar şi probleme care au afectat activitatea sportivă. Deficienţele identificate privesc atât organizarea instituţională, cât şi baza materială, resursa umană şi modul de alocare a sumelor primite de la MTS. Printre altele, s-a constatat că doar 23 din cele 48 de cluburi departamentale funcţionează cu toate secţiile, aşa cum ele sunt avizate în CIS. De asemenea, din cele 410 secţii existente la nivel naţional, 34 sunt complet nefuncţionale, neavând nici sportivi, nici antrenori. Din totalul de 48 de cluburi, 9 funcţionează cu un nivel scăzut de risc, restul de 38 plasându-se în zona de risc crescut sau mediu.

Alte observaţii se referă la faptul că 50% dintre directori au studii de educaţie fizică şi sport, restul de 50% fiind formaţi în alte domenii, dar şi la necesitatea reorganizării acestor cluburi, prin schimbarea statului de funcţii şi a regulamentelor de organizare-cadru. S-a concluzionat că lipsa experţilor sportivi are efecte negative asupra organizării de competiţii, a deconturilor antrenorilor şi a caietelor de antrenament. În anumite situaţii, calendarele sportive prezentau deficienţe de întocmire şi nu erau aprobate de direcţia de specialitate din MTS, aceasta fiind o condiţie esenţială în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Cu privire la antrenori, dincolo de inegalitatea în salarizare faţă de cei din sistemul cluburilor sportive şcolare, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, o problemă constatată o reprezintă faptul că mare parte a acestora au vârste înaintate. Dinamica forţei de muncă este redusă, iar şansele tinerilor de a ocupa aceste poziţii sunt foarte scăzute, cu toate consecinţele care decurg de aici cu privire la atragerea tinerilor spre sport sau metodologia de antrenament şi pregătire.

Dincolo de vârstă, lipsa caietelor de antrenament şi a planurilor de pregătire a sportivilor are un impact negativ asupra calităţii activităţii sportive şi a rezultatelor obţinute. De altfel, la nivelul celor 60 de ramuri de sport, prea puţine dintre rezultatele obţinute la nivel naţional se regăsesc şi la nivel international, aceasta fiind, de fapt, verificarea nivelului real de performanţă. De menţionat cu rezultate la acest nivel, mai ales din rândul segmentelor copii-cadeţi-juniori, sunt ramuri precum atletismul, judo, luptele, scrima sau kaiac-canoe, ele regăsindu-se şi pe lista celor care s-au preocupat de investiţia în aceste categorii de tineri sportivi şi de selecţia lor. Tot aici trebuie menţionate baschetul, boxul, nataţia, voleiul, tenisul, canotajul, bobul şi sania, sau fotbal-tenisul.

Cu privire la repartizarea sumelor alocate de la buget, media cheltuielilor de personal la nivelul anului 2019, de exemplu, a fost de 47%, 11% au fost cheltuieli cu bunurile şi serviciile, 4% au reprezentat cheltuieli cu materiale şi echipament sportiv, 35% cheltuieli cu activitatea sportivă şi 3% cheltuieli de capital.

Lipsa Consiliilor Consultative prevăzute de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 este o altă constatare a echipei de auditori. Este important ca acest organ de decizie să se formalizeze şi să participe la procesele decizionale de la nivelul cluburilor, cu implicarea autorităţilor locale, aşa cum prevede legea, pentru o mai bună coordonare şi colaborare, în interesul sportului.

Obiectivele prioritare ale Strategiei Naţionale pentru Sport sunt revenirea României în elita mondială a sportului de performanţă, cu clasarea în top 10 la ediţia din 2032 a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de Vară, dezvoltarea sportului şcolar, prin facilitarea practicării zilnice a activităţilor sportive în cadrul şcolii de către toţi elevii, şi dezvoltarea sportului de masă, cu creşterea procentului populaţiei care practică sportul în mod constant de la 5 la 30 % în 2032.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.