USR depune, sub semnătura deputatului Tudor Pop, un nou proiect de lege pentru a deschide curţile şcolilor şi pentru a oferi copiilor şansa de a se juca într-un mediu sigur, arată un comunicat de presă al partidului. Prima lege depusă de USR în acest sens a fost adoptată cu unanimitate de Parlament, dar a fost blocată de Guvernul Ciucă printr-o sesizare la Curtea Constituţională.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Generaţia de Aur s-a născut în curtea şcolii. Să ne amintim că generaţii întregi de copii au bătut mingea în curtea şcolii fiind, pe rând, Dobrin, Hagi, Răducioiu, Lăcătuş, Stelea, Belodedici şi, mai aproape de noi, Rădoi, Chivu, Mutu. Astăzi, cei mai mulţi copii şi tineri nu-şi pot imagina că s-ar putea juca în curtea şcolii în afara orelor. Vorbim aici şi de baschet, ping-pong, tenis, badminton şi multe alte jocuri. Cu câteva excepţii notabile, primarii şi autorităţile locale insistă să menţină lacătul pe terenurile de sport din curtea şcolii şi interzic accesul copiilor în zilele libere şi în vacanţe, folosind diferite pretexte. Sincer, aici s-a pierdut prima bază de selecţie pentru fotbal şi pentru sport în general. Nu poţi face performanţă dacă nu le oferi copiilor şi celor tineri un loc unde să se joace în siguranţă. E dreptul lor. Iar legea spune, încă din anul 2000, că pot utiliza în mod gratuit această resursă. Problema e cu acest «pot». Autorităţile locale pot, dar nu vor. Pot închiria infrastructura sportivă şcolară pe bani grei, dar nu pot lăsa copiii să se joace în curtea şcolii în zilele de weekend sau în vacanţe. Asta este o mare ipocrizie şi o mare pierdere pentru toată lumea”, a declarat deputatul USR Tudor Pop, potrivit sursei citate.

USR a depus în mai 2021 primul proiect pentru acces liber pe terenurile de sport din şcoli, dar, după ce a fost adoptat de Parlament, proiectul a fost atacat la Curtea Constituţională de premierul Nicolae Ciucă. Decizia CCR din aprilie 2022 a însemnat ca milioane de copii să nu se poată juca într-un mediu sigur, ci să se joace în continuare printre maşini, în locuri periculoase.

USR mai spune că nu doreşte să fie păstrat lacătul pe porţile şcolilor şi pentru că nu putem accepta că ar fi neconstituţional dreptul copiilor de a se juca în curtea şcolii după program, USR depune un nou proiect de lege, după o analiză amănunţită a argumentelor invocate de CCR.

„Suntem la a doua încercare de a rezolva această problemă. Pe fond, susţinem acelaşi lucru, pe formă am oferit mai multă claritate. Astfel, am extins articolul care spune că bazele sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice, cu precizarea că accesul se poate face doar pe baza unui regulament de acces şi utilizare, elaborarea acestui regulament fiind, de altfel, atributul autorităţilor locale. Totodată, am întărit ideea de acces gratuit la curţile şi terenurile de sport exterioare, domnule Cîmpeanu, ce aparţin unităţilor de învăţământ, solicitând autorităţilor să respecte art. 3 alin. 1 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului, care prevede că aceste entităţi au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale. Şi, evident, am introdus un termen de 30 de zile de la promulgare pentru elaborarea regulamentului de acces şi funcţionare”, a adăugat Tudor Pop, conform sursei menţionate.

Sursa amintită mai precizează că România este codaşă între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte practicarea sportului şi mişcării. Statisticile Eurostat din 2019 ne indică, de exemplu, că doar 8% dintre români practică un sport, în timp ce media europeană este de 44%. Conform aceluiaşi Eurobarometru, 63% din populația României nu face niciodată exerciții fizice sau sport. Cea mai mare parte a activității fizice se desfășoară în medii informale, cum ar fi parcuri și în aer liber (40%) sau acasă (32%) ori pe traseul dintre casă și serviciu, școală sau magazine.

Situaţia a fost agravată de ultimii doi ani de pandemie, în care lipsa activităţii fizice şi a relaţionării socio-afective a generat efecte negative asupra dezvoltării şi stării de bine a copiilor, prin inactivitate şi sedentarism, prelungirea timpului de utilizare a diverselor ecrane, afectarea somnului şi alimentaţiei. Ceea ce conduce, mai departe, la creşterea în greutate, probleme cu vederea, musculatura, postura şi scăderea densităţii masei osoase, dar şi afectarea sănătăţii psihice, prin apariţia sentimentelor de frică, anxietate, iritabilitate şi nervozitate, intoleranţă la reguli şi schimbări frecvente de dispoziţie.

Actuala legislaţie permite accesul copiilor şi al adulţilor pe terenurile de sport ale şcolilor, gratuit sau cu plată, lăsând la latitudinea autorităţilor locale şi directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar modul în care deschid curţile şcolilor şi cui anume. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani au existat mai puţin de 10 hotărâri de consiliu local care au reglementat accesul pe terenurile sportive aflate în aer liber, responsabilităţile ce revin unităţilor de învăţământ, utilizatorilor, programul de acces, precum şi sancţiunile care se impun în cazul nerespectării HCL, conchide sursa amintită.

Primarii USR PLUS au fost primii care au acţionat, încă din primele luni de mandat, astfel încât copiii să se poată juca în siguranţă în curţile şcolilor. Decizii în acest sens au fost luate de primarul Braşovului, Allen Coliban, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa, şi primarul oraşului Victoria (Braşov), Camelia Bertea, fiind astfel deschise porţile a zeci de şcoli.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.