Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a prezentat, joi, concluziile comisiei care a verificat raportarea deceselor COVID-19, afirmând că în sistemul CoronaForms s-au înregistrat 16.120 de decese pentru 2020, iar în Alerte MS - 18.948 de decese. "Numărul de decese rezultat după menţinerea acelor diagnostice care nu fac referire la cauze acute de deces precum fracturi, traumatisme, patologii digestive, hernii, infarct miocardic acut este 18.670", a afirmat Mihăilă. Ea consideră oportună actualizarea datelor în CoronaForms cu datele de la INS. "Cred că trebuie să acceptăm faptul că sunt două surse de date, sursele provenite din certificatele medico-legale, dar aceste date ne vor fi furnizate cu oarecare întârzire pentru prelucarea datelor, şi o sursă de date care ne dă o privire în timp real a numărului de decese. Această privire în timp real trebuie actualizată cu numărul de date din certificatele medico-legale", a explicat ministrul Sănătăţii. "În raport nu sunt precizate aspecte care fac referire la o posibilă rea credinţă a celor care au raportat", a susţinut Mihăilă, răspunzând unei întrebări.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Ioana Mihăilă a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că mandatul comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19 a fost identificarea regulilor de raportare existente în practica curentă, analiza procesului raportărilor curente din bazele de date actuale, identificarea corespondenţei dintre bazele de date actuale şi identificarea eventualelor neconformităţi.
 
Ea a explicat că sursa oficială de raportare şi clasificare este certificatul medico-legal şi că OMS a introdus noi coduri de boală pentru COVID şi decesele cauzate de COVID, codurile fiind preluate şi în sistemul oficial de raportare din România.
 
"S-au analizat mai multe surse de informaţii. Analiza surselor oficiale a datelor de la INS, arată cifrele: în 2020 s-au înregistrat 16.792 de decese cu diagnostic principat COVID-19 cu virus identificat U071 şi 234 de cazuri cu diagnostic principal COVID-19 cu virus neidentificat U072. De asemenea, s-au înregistrat 3.590 de decese de alte cauze la care s-a asociat şi un diagnostic secundar COVID-19 cu virus identificat şi 281 decazuri cu diagnostic secundar COVID-19 cu virus neidentificat", a afirmat ea.

Ioana Mihăilă a prezentat o analiză a deceselor pentru cele două coduri raportate de spitale.

"Aceste date sunt raportate de spitale către INSP şi arată că pentru anul 2020 s-au raportat 26.106 decese, din care 227 cu diagnostic principal COVID-19 şi 25.875 cu diagnostic secundar. Referitor la la cele 25.879 de decese ((n.r. - ministrul a spus mai întâi 25.875, după care a anunţat 25.879, care este corectă din punct de vedere matematic) cu diagnostic secundar COVID, situaţia se prezintă astfel: 19.698 au diagnostic secundar cu codul U071 - deces confirmat COVID şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072 - deces suspect COVID", a detaliat ministrul Sănătăţii.

Ea a adăugat că în sistemul CoronaForms s-au înregistrat 16.120 de decese pentru 2020, iar în Alerte MS - 18.948 de decese.

"Numărul de decese rezultat după menţinerea acelor diagnostice care nu fac referire la cauze acute de deces precum fracturi, traumatisme, patologii digestive, hernii, infarct miocardic acut este 18.670", a afirmat Mihăilă.

Ea a menţionat că această comisie a analizat în profunzime datele provenite de la spitalele cu cele mai mari diferenţe de raportare între cele 2 sisteme.

"Au fost diferenţe până la 500 de cazuri raportate de un spital între cele 2 platforme", a subliniat Ioana Mihăilă.

Printre concluziile comisiei legate de acest aspect a fost aceea că organizarea raportării deceselor variază de la spital la spital, unele spitale au recunoscut neraporatarea la DSP, e un nivel de cunoaştere redus şi un nivel de confunzii al celor care raportează în special pentru Alert MS.

Comisia a stabilit că este necesar un proces de actualizare a deceselor din CoronaForms.

"Nu aş căuta greşeli şi vinovaţi pentru diferenţele de raportare şi m-aş concentra pe o ameliorare a procesului de raportare. Am trimis săptămâna aceasta o solicitare către DSP-uri pentru a transmite clarificări cu privire la metodele de raportare", a declarat Ioana Mihăilă.

Ea a adăugat că, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, se recomandă o actualizare a numărului de decese raportate, actualizare care să plece de la certificatele medico-legale cu cele mai elocvente date.

Ministrul Sănătăţii a precizat că datele au fost prezentate integral pe 2020 din cele patru tipuri de raportări. 

"Aceste diferenţe există şi cum spune comisia diferenţele au la bază birocraţia şi diferite tipuri de raportate utilizate de spital. Sunt diferenţe între datele raportate între diversele baze de date care au colectat numărul de decese. Să nu facem nicio legătură politică între numărul de decese şi orice context politic", a afirmat Ioana Mihăilă, menţionând că diferenţele de raportare au existat de la începutul pandemiei până în acest moment.

"Cred că trebuie să acceptăm faptul că sunt două surse de date, sursele provenite din certificatele medico-legale, dar aceste date ne vor fi furnizate cu oarecare întârzire pentru prelucarea datelor, şi o sursă de date care ne dă o privire în timp real a numărului de decese. Această privire în timp real trebuie actualizată cu numărul de date din certificatele medico-legale", a explicat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a afirmat că din raportarea INSP au fost analizate, din datele transmise, şi acele decese pentru care cauza decesului a fost una acută.

"Aceste decese cel mai probabil nu sunt cauzate de COVID şi există posiblitatea ca această interpretare ca pacienţi care au murit din alte cauze să fie raportate ca decese COVID", a arătat ea.

Ministrul a preciat că datele comunicate zilnic populaţiei sunt cele din CoronaForms.

"Comunicările care ne-au fost transmise de comisia de analiză sunt din alte baze de date care nu pot comunicate zilnic pentru că cer informaţii suplimnetare. Datele raportate de spitale sunt transmise către INSP cu o frecvenţă lunară", a completat Mihăilă.

Ea a menţionat că datele furnizate în timp real nu pot avea acelaşi grad de acurateţe precum datele din certificatele constatatoare ale deceselor.

"E nevoie de o reanaliză a numărului de decese pe baza certificatelor de decese", consideră Mihăilă.

Ea a afirmat că a avut discuţii cu reprezentanţii INS şi ai Şcolii de Sănătate publică, ai INSP şi DSP, pentru a înţelege cum se face această raportare, astfel încât  raportarea în timp real şi cea periodică să fie cât mai aproape de o corelare. 
 
"E important să avem datele aproape de o valoare corectă, nu neapărat cât mai repede", a punctat ministrul.
 
"Realitatea din teren spune că sunt decese la domiciliu care au provenit în urma contractării infecţiei COVID, dar persoana care a decedat nu a fost testată, diagnosticată şi raportată. Realitatea din teren spune că au fost decese cu cauze acute în spitale la pacienţi diagnosticaţi cu COVID", a completat Mihăilă.
 
Întrebată dacă datele raportate zilnic sunt cele reale, Mihăilă a declarat: "Pe măsură ce ne survin date cu grad mai mare de exactitate, precum cele ale INS, este nevoie ca şi în aceste platofrme care fac o raportare zilnică să actualizăm numărul de decese".
 
Răspunzând unei alte întrebări, ea a afirmat că vor fi menţinute sistemele de raportare care s-au dovedit cele mai eficiente şi cu cel mai mic risc de a fi supus erorilor, fiind făcută o analiză a sistemelor de raportare. 
 
"Există întârziere la datele INS. Am avut discuţii cu cei de la INS şi împreună căutăm cele mai bune metode pentru ca aceste date să fie corecte şi raportate cât rapid se poate. Consider oportună actualizarea datelor în CoronaForms cu datele de la INS", a arătat Ioana Mihăilă.
 
Ea a explicat că diferenţe între numerele raportate au existat de-a lungul anului 2020 şi în primele luni din 2021. "S-au accentuat aceste diferenţe în lunile de vârf pandemic", a spus Mihăilă.
 
Ea a menţionat că din comisie au făcut parte reprezentanţi ai INSP, ai DSU, ai IGSU şi au beneficiat de asistenţa tehnică a celor de la STS. 
 
"CoronaForms e baza de date care înreigratrează numărul de teste, tipul testului şi dacă e pozitiv sau negativ, calculând incidenţa. Raportarea testelor e obligatorie de toate unităţile sanitare care fac astfel de teste. La MS ne-am asigurat că punem la dispoziţia unităţilor sanitare facilităţi pentru a face această raportare cât mai uşoară", a adăugat ministrul.
 
Potrivit sursei citate, procedurile de raportare făcute la solicitarea comandantului acţiunii sunt cele care reglementează raportarea la nivel naţional.
 
"Voi întreba INSP dacă acest proces de raportare e concordant cu cele de la nivel internaţional", a susţinut Mihăilă.
 
Întrebată dacă a fost vorba şi de rea-credinţă, Mihăilă a replicat: "Refuz să emit speculaţii. În raport nu sunt precizate aspecte care fac referire la o posibilă rea credinţă a celor care au raportat".

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.