Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că ”se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor pentru completarea şi modificarea legilor justiţiei”, mai ales având în vedere că nu s-a făcut o consultare a magistraţilor şi că nu există ”o expunere de motive corespunzătoare şi studii de impact”. Şi Parchetul General a transmis, miercuri, punctul de vedere cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei, apreciind că se impune o ”respingere în bloc” a acestora întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.
DNA a anunţat, miercuri, că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) procurorii au formulat un punct de vedere cu privire la propunerile legislative depuse la Camera Deputaţilor pentru modificarea şi completarea legilor justiţiei (Statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM).
”În principal, procurorii anticorupţie apreciază că, faţă de modul de realizare a proiectelor, fără consultarea prealabilă a magistraţilor, fără o expunere de motive corespunzătoare şi fără studii de impact, se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ”, anunţă DNA.
În subsidiar, procurorii DNA au formulat critici şi observaţii punctuale pentru fiecare dintre proiectele depuse spre aprobare.
Procurorii au formulat 11 obiecţii la proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 care vizează statutul judecătorilor şi al procurorilor.
Astfel, procurorii susţin că nu se impune o procedură specială pentru revocarea din funcţie a procurorului general, a adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA, al DIICOT, al nou înfiinţatei DIISJP şi a adjuncţilor acestora.
”Nu se justifică stabilirea unei proceduri diferite de revocare, faţă de procedura de numire a celor mai înalte funcţii din cadrul Ministerului Public. Aşa cum procedura de numire asigură echilibrul puterilor statului şi rolul organului reprezentativ, profesional al procurorilor, revocarea din aceste funcţii trebuie să respecte acelaşi echilibru. În plus, dezechilibrul creat între procedura de numire şi revocare a procurorilor cu funcţii înalte aduce un dezechilibru suplimentar – acela între procedura de revocare a funcţiilor înalte din Ministerul Public şi cea de revocare a Preşedintelui ÎCCJ şi a celorlalte funcţii înalte din cadrul ÎCCJ”, susţin procurorii DNA.
Aceştia afirmă că procedura de revocare propusă de proiect ”elimină unul din cei trei actori instituţionali care concură în prezent la definirea carierei procurorilor cu funcţiile cele mai înalte în Ministerul Public, atât privind numirea, cât şi revocarea lor”.
”Această eliminare pare să fie de natură a face mai rapidă/ simplă procedura de revocare, ceea ce prezintă un pericol în sine pentru stabilitatea instituţională a Ministerului Public şi a structurilor sale specializate. Or, acest tip de modificări, vine în contradicţie cu standardele internaţionale şi cerinţele MCV. Astfel, recomandarea MCV de a asigura garanţiile corespunzătoare în termeni de transparenţă, control şi echilibru privind numirile în funcţiile înalte din cadrul Ministerului Public are în vedere transparentizarea selecţiei candidaţilor propuşi a parcurge procedura de numire şi nicidecum crearea unui dezechilibru între actorii instituţionali incluşi în această procedură, sau între procedura de numire şi cea de revocare”, mai spun procurorii.
Potrivit acestora, procedura propusă ”nu aduce nicio rezolvare problemei semnalate de raportul MCV cu privire la transparenţa primei faze a procedurii de numire a procurorilor cu funcţiile cele mai înalte, respectiv criteriile de selecţie ale candidatului propus de ministrul justiţiei”.
DNA atrage atenţia că este nu doar o structură a Ministerului Public, ci şi o autoritate anti-corupţie (ACA) în sensul art. 36 din Convenţia ONU împotriva Corupţiei.
”Conform Principiilor de la Jakarta, adoptate în 2012 sub egida UNODC şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD): «Conducătorii autorităţilor anticorupţie trebuie să aibă siguranţa mandatului şi pot fi revocaţi numai printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorităţi independente special protejate de lege, ca de exemplu Preşedintele Curţii Supreme». Proiectul de faţă însă rupe în mod nejustificat sistemul de revocare a celor mai înalte funcţii din Ministerul Public de cele din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se mai arată în documentul DNA.
În ceea ce priveşte propunerea de a exista ”o durată de 6 ani între momentul admiterii la Institutul Naţional al Magistraturii şi definitivat”, procurorii susţin că ”nu este prezentat niciun studiu de impact cu privire la evoluţia resursei umane din magistratură, fiind de presupus că se vor crea disfuncţionalităţi majore prin pensionarea unui număr de magistraţi şi întârzierea intrării în sistem, ca judecător sau procuror definitiv, pe o perioadă de 6 ani, a absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii”.
”Perioada de 6 ani este excesivă raportat la perioadele de pregătire a magistraţilor din alte ţări europene, de exemplu Portugalia şi Franţa. Nu suntem de acord nici cu implicarea avocaţilor în Comisia de examinare teoretică şi practică înfiinţată cu ocazia Institutului Naţional al Magistraturii şi nici cu efectuarea unor stagii de pregătire practică a auditorilor la justiţie în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, deoarece nu se justifică implicarea acestei categorii profesionale în formarea tinerilor magistraţ”, mai scriu procurorii în propuperile transmise către CSM.
Procurorii nu sunt de acord nici cu procedura de numire a procurorilor şefi de secţie din cadrul PICCJ, DNA, DIICOT, DIISJP, în condiţiile în care Secţia pentru procurori poate refuza o singură dată numirea în funcţiile de conducere, ”dând astfel posibilitatea ministrului justiţie, funcţie eminamente politică, să numească procurorii în funcţiile de conducere menţionate”.
”Efectuarea de către ministrul justiţiei a selecţiei şi a propunerilor de numire în funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, poate afecta în mod grav independenţa procurorilor”, susţine DNA.
DNA susţine că modificarea dispoziţiilor referitoare la răspunderea materială şi civilă a magistraţilor nu este necesară întrucât cadrul legislativ actual răspunde necesităţii de reglementare a răspunderii judecătorilor şi procurorilor, fiind reglementate condiţiile în care poate fi angajată răspunderea civilă, disciplinară şi penală a acestora, cu asigurarea garanţiilor necesare respectării independenţei magistraţilor;
În plus, DNA consideră că introducerea unei prevederi referitoare la obligativitatea statului de a se îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii,”poate reprezenta o presiune asupra activităţii magistraţilor, care, astfel, vot fi, în permanenţă, sub spectrul răspunderii materiale, deşi, în unele cazuri, eroarea judiciară este rezultatul unui complex de împrejurări pe care magistratul nu le poate prevedea”.
DNA afirmă, de asemenea, că stabilirea unei priorităţi pentru candidaţii cunoscători ai limbii minorităţilor naţionale este ”nejustificată”, iar mărirea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie, la 4 ani, ”va avea ca efect negativ îngreunarea accesului în magistratură, precum şi a ocupării locurilor vacante din sistemul judiciar”.
Procurorii se declară împotriva introducerii unor probe suplimentare la numirea în funcţie, dar şi împotriva posibilităţii ca magistraţii să deţină funcţii de demnitate publică pentru că ”poate conduce la alterarea statutului magistratului, conducând, astfel, la pierderea încrederii cetăţenilor în independenţa sistemului judiciar”.
”De asemenea, o astfel de posibilitate vine în flagrantă contradicţie cu interdicţia aplicată magistraţilor de a desfăşura activităţi publice cu caracter politic”, mai spun procurorii.
În ceea ce priveşte propunerea de reîncadrare a magistraţilor care s-au pensionat, DNA susţine că este ”inoportună”, mai ales în condiţiile în care se face fără concurs.
”Nu există o motivare solidă care să justifice reacceptarea în profesie a magistraţilor care beneficiază de pensie de serviciu în detrimentul absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii sau al celor în activitate, în ceea ce priveşte locurile disponibile pentru promovare, ca urmare a pensionării altor magistraţi”, se mai arată în documentul transmios către CSM de către DNA.
DNA a transmis puncte de vedere şi în ceea ce priveşte proiectul de modificare a Legii nr. 304/2004 care vizează orfanizarea judiciară.
Potrivit DNA, înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (art. 88 Secţiunea 21 din Legea 304/2004) nu se justifică.
”Se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor, care necesită o competenţă specială. Nu există studii din care să reiasă că fenomenul infracţionalităţii în rândul magistraţilor este de o amploare atât de mare pentru a necesita înfiinţarea unei direcţii specializate pentru combaterea acestui tip de infracţionalitate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, înfiinţarea respectivei direcţii vine să restrângă competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după calitatea persoanei, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în mediul judiciar”, mai spun procurorii.
DNA mai spune că, ”exercitarea controlului asupra procurorilor de către ministrul justiţiei, tinde la subordonarea procurorilor de către ministrul justiţiei, membru al puterii executive, întotdeauna om politic într-un guvern politic”, autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra procurorilor fiind ”diluată”.
”Considerăm că soluţia sus-menţionată este anacronică, fiind specifică unor ţări cu democraţie incipientă, în care separaţia dintre puterile statului nu este clar definită şi respectată”, arată procurorii.
Aceştia susţin că ”modificarea referitoare la dreptul ministrului justiţiei de a cere informări asupra activităţii parchetelor şi de a da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii, reprezintă, de asemenea, ingerinţe ale executivului, prin intermediul ministrului justiţiei, în activitatea parchetelor”.
DNA susţine că ”nu există nicio explicaţie rezonabilă” pentru care este necesară reorganizarea Inspecţiei Judiciare şi nici care au fost resorturile pentru o astfel de iniţiativă.
”Exprimarea lacunară din expunerea de motive conform căreia «în ceea ce priveşte informaţiile apărute în ultimul timp în mass-media credem că se impune în mod obligatoriu transformarea Inspecţiei Judiciare, de la statutul existent în prezent, într-o instituţie autonomă astfel încât să se asigure principiul independenţei faţă de celelalte puteri ale statului…» nu este de natură a justifica reorganizarea preconizată”, susţine DNA.
Modificarea prevederilor referitoare la revocarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, prin înlesnirea condiţiilor de revocare, ”poate constitui o presiune nepermisă asupra membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, organul reprezentativ al magistraturii şi care are sarcina de a menţine independenţa sistemului judiciar”.
Înfiinţarea şi organizarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari ”nu este justificată în niciun mod şi limitează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, organul reprezentativ al magistraţilor şi care are sarcina de a menţine independenţa sistemului judiciar şi bulversează activitatea Inspecţiei Judiciare”.
”Apreciem că locul Inspecţiei Judiciare ar trebui să rămână în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi nu să fie sub autoritatea unor entităţi înfiinţate ad-hoc şi fără nicio organizare previzibilă, singura referire în proiectul de modificare la acest Consiliu Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare fiind aceea că se înfiinţează, ca organism reprezentativ şi a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege, reglementare evident ulterioară, fiind vorba de o nouă entitate”, msi spus procurorii.
Potrivit acestora, înfiinţarea acestui consiliu, va aduce atingere reprezentativităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi rolului acestuia de garant al independenţei justiţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
