Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se va reuni miercuri, în şedinţă de îndată, pentru a dezbate şi a vota proiectul de hotărâre pentru aprobarea studiului de oportunitate în vederea achiziţionării primelor autobuze electrice care vor circula pe 14 trasee din Capitală. Municipalitatea argumentează urgenţa adopării proiectului prin faptul că achiziţionarea autobuzelor se va face prin fonduri europene, iar data limită pentru depunerea documentelor este 21 iunie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Studiul de oportunitate are peste 500 de pagini şi a fost publicat marţi seară pe site-ul Primăriei Capitalei.

Concluziile studiului de oportunitate propun achiziţionarea unui număr de 100 de autobuze urbane electrice de 12 metri, adaptate persoanelor cu dizabilităţi, care să fie introduse pe liniile 137, 138, 173, 300, 311, 312, 313, 330, 335, 336, 368, 381, 385 şi 601. Autobuzele vor avea podeaua total coborâtă şi vor fi dotate cu instalaţie de ventilaţie, aer condiţionat şi încălzire, precum şi cu facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap, vor fi echipate cu sisteme IT de informare a călătorilor, atât audio, cât şi video, cu sistem de supraveghere video, un sistem de taxare pentru carduri contactless, sistem de numărare călători, wifi şi sistem de comunicare online.

Pe lângă cumpărarea autobuzelor sunt avute în vedere şi lucrările de infrastructură, precum instalarea de staţii de încărcare rapidă, iar pe anumite secţiuni de traseu se vor institui măsuri pentru fluidizarea circulaţiei autobuzelor electrice, precum interzicerea parcării auto pe carosabil de-a lungul traseului sau prin realizarea unor benzi speciale pentru aceste autobuze.

Documentul prezintă şi planificarea achiziţiei de autobuze pe fiecare linie în funcţie de caracteristicile tehnice.

Documentul prezintă şi planificarea achiziţiei de autobuze pe fiecare linie în funcţie de caracteristicile tehnice.
Documentul prezintă şi planificarea achiziţiei de autobuze pe fiecare linie în funcţie de caracteristicile tehnice.

Autonomia autobuzelor electrice între două încărcări va fi de minim 250 de kilometri parcurşi în condiţii specifice Capitalei, un parcurs suficient pentru o zi de circulaţie, şi este solicitată o garanţie de minim 8 ani sau minim 480.000 de kilometri pentru autobuze şi de opt ani pentru infrastructura de încărcare, arăta studiul de fezabilitate realizat de RATB pentru achiziţionarea primelor 42 din cele 100 de autobuze electrice, adoptat anul trecut în şedinţa CGMB din decembrie.

Municipalitatea explică faptul că prin înlocuirea autobuzelor Diesel cu cele electrice se vor reduce noxele în centrul Capitalei, pentru că nu emit poluanţi. De asemenea, autobuzele electrice sunt silenţioase, fără şocuri la demaraj şi la frânare şi reduc zgomotul şi vibraţiile în zona centrală.

Autobuzele electrice nu emit poluanţi şi au costuri reduse de exploatare şi întreţinere. Pentru că nu au emisii poluante, utilizarea autobuzelor electrice poate reduce poluarea aerului în mediul urban. Asta este o mare îngrijorare şi preocupare în marile oraşe. Modelele electrice oferă un mers mai liniştit şi mai silenţios şi le fac populare pentru călători”, argumentează municipalitatea.

Consilierii generali şi-au dat acordul de principiu pentru achiziţionarea a 100 de autobuze electrice în şedinţa din 30 iunie 2017, proiectul de hotărâre fiind adoptat în unanimitate, iar în 19 decembrie CGMB a aprobat un proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice, studiu de fezabilitate, pentru introducerea de autobuze electrice în sistemul de transport public, respectiv achiziţionarea primelor 42 de autobuze electrice.

Acestea vor fi cumpărate prin fonduri europene, acesta fiind şi motivul convocării şedinţei de îndată a CGMB. Conform expunerii de motive, data limită pentru depunerea documentelor în vederea obţinerii fondurilor nerambursabile este 21 iunie.

Şedinţa de îndată a CGMB pentru acest proiect vine după ce comisarul european Corina Creţu spunea luna trecută într-o scrisoare adresată Guvernului – prezentată de PNL în Parlament – că se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România.

”Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Pentru perioada de programare 2014-2020, 5,1 miliarde EUR au fost rezervate pentru investiţiile în domeniul transportului: 3,4 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune şi 1,7 miliarde EUR alocate din FEDER. Cu aceste fonduri, România şi-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată şi echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres şi autostrăzi nou construite şi îmbunătăţirea navigaţiei pe o distanţă de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârşitul anului 2023. Toate aceste investiţii sunt de o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România”, se arată în scrisoarea Corinei Creţu adresată miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor europene, dar şi premierului Viorica Dăncilă.

Creţu preciza că, din bugetul disponibil de 5,1 miliarde euro pentru transport, proiectele fazate (proiecte care au început în perioada de programare 2007-2013, dar trebuie să fie finalizate în cadrul POIM 2014-2020) necesită 1,8 miliarde euro, respectiv 35% din această sumă.

”Cheltuielile de fonduri UE în domeniul transporturilor se bazează în mare măsură pe aceste proiecte fazate, deoarece acestea sunt în curs de implementare. Pentru a permite absorbţia alocaţiilor bugetare disponibile în anii următori, este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren. În acest sens autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru 2019 şi anii ulteriori pentru a se evita dezangajarea de fonduri, întrucât proiectele aflate în a doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, atrage atenţia comisarul european.

România a selectat mai multe proiecte de mare anvergură, cu bugete de mai mult de 500 de milioane EUR cofinanţate din partea UE.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.