Un vaccin experimental conceput pentru prevenirea cancerului pancreatic a generat un răspuns imun de durată la majoritatea persoanelor cu risc crescut incluse într-un studiu-pilot. Cercetătorii vor continua testarea pentru a stabili dacă răspunsul imun poate împiedica apariţia bolii.
Cancerul pancreatic este diagnosticat frecvent în stadii avansate, când opţiunile terapeutice sunt limitate. Identificarea persoanelor cu risc crescut şi prevenirea transformării leziunilor pancreatice în tumori maligne ar putea permite intervenţia înainte de apariţia bolii.
Majoritatea tumorilor pancreatice prezintă mutaţii ale genei KRAS. Această genă controlează producerea unei proteine implicate în creşterea şi multiplicarea celulelor. Anumite modificări ale genei menţin proteina activă şi favorizează dezvoltarea necontrolată a celulelor.
Mutaţiile KRAS sunt întâlnite şi în leziunile precanceroase ale pancreasului. Din acest motiv, cercetătorii încearcă să antreneze sistemul imunitar să recunoască şi să elimine celulele care poartă aceste modificări înainte ca ele să formeze o tumoră.
O echipă de la Centrul pentru Cancer Kimmel al Universităţii Johns Hopkins din Baltimore a testat un vaccin experimental denumit mKRAS-VAX.
Studiul-pilot este considerat prima evaluare la oameni a unui vaccin care vizează mutaţiile KRAS în scopul prevenirii cancerului pancreatic.
Vaccinul este conceput pentru a determina sistemul imunitar să recunoască şi să distrugă celulele care prezintă una dintre cele şase mutaţii ale genei KRAS vizate de acesta.
Cercetătorii urmăresc astfel eliminarea acestor celule înainte ca modificările pancreatice să evolueze către cancer.
Studiul a inclus 20 de persoane cu predispoziţie genetică ridicată pentru cancer pancreatic. Investigaţiile imagistice identificaseră, de asemenea, o modificare la nivelul pancreasului.
Participanţii au primit patru doze de vaccin într-un interval de 13 săptămâni.
Vaccinarea a activat la 18 participanţi, reprezentând 90% din grup, celule imunitare capabile să recunoască mutaţiile KRAS. Aceste celule au dezvoltat şi o memorie imunologică, ceea ce le permite să reacţioneze din nou la întâlnirea cu aceeaşi ţintă.
Celulele imunitare activate de vaccin au rămas detectabile până la doi ani după administrare. Rezultatul indică persistenţa răspunsului imun, însă nu demonstrează că vaccinul poate preveni apariţia cancerului pancreatic.
După o perioadă mediană de monitorizare de 16,5 luni, niciun participant nu dezvoltase cancer pancreatic. Cercetătorii nu au identificat nici leziuni pancreatice cu risc ridicat care să necesite îndepărtare chirurgicală.
Studiul a fost conceput în principal pentru evaluarea siguranţei şi a răspunsului imun. Numărul redus de participanţi şi absenţa unui grup de control nu permit, la acest moment, stabilirea eficacităţii vaccinului în prevenirea cancerului pancreatic.
Vaccinul a fost în general bine tolerat. Reacţiile adverse au fost uşoare sau moderate. Cele mai frecvente au fost reacţiile la locul injectării, oboseală, frisoane şi simptome asemănătoare gripei.
„Acesta este doar începutul, însă rezultatele arată că sistemul imunitar este activat. Mai avem mult de lucru, dar este un început în direcţia prevenirii cancerului pancreatic, o abordare care nu a fost luată în considerare până acum”, a declarat medicul oncolog, dr. Elizabeth Jaffee, coordonatoarea studiului şi specialistă în cadrul Centrului pentru Cancer Kimmel al Universităţii Johns Hopkins, citată într-un comunicat.
Vaccinul care vizează mutaţiile KRAS a fost testat iniţial în 2020 la pacienţi operaţi pentru cancer pancreatic şi expuşi unui risc crescut de recidivă. Participanţii care au dezvoltat un răspuns imun puternic după vaccinare nu au prezentat semne de revenire a bolii timp de cel puţin cinci ani.
Aceste rezultate au stat la baza actualului studiu de prevenţie. Vaccinul rămâne experimental şi nu este aprobat pentru prevenirea sau tratarea cancerului pancreatic.
Medikatv.ro
