Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că este posibilă repararea ţesutului pulmonar deteriorat la pacienţii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) folosind propriile celule pulmonare ale pacienţilor.
La Congresul internaţional al Societăţii Europene de Pneumologie (ERS) care se desfăşoară între 9 – 13 septembrie, la Milano, în Italia, s-au oferit date despre că 17 pacienţi care au luat parte la un studiu clinic de fază I şi care au reuşit să respire mai bine şi să aibă o calitate mai bună a vieţii după ce au primit tratamentul experimental.
BPOC ucide aproximativ trei milioane de persoane în fiecare an în întreaga lume.
Este o boală respiratorie severă care implică deteriorarea progresivă a ţesutului pulmonar.
Ţesutul afectat nu poate fi reparat cu tratamentele actuale, ci doar ameliorat cu medicamente care lărgesc căile respiratorii pentru a îmbunătăţi fluxul de aer, cunoscute sub numele de bronhodilatatoare.
Pentru a găsi noi tratamente pentru BPOC, cercetătorii au investigat celulele stem, care sunt capabile să se diferenţieze în orice celulă din organism, şi celulele progenitoare, care sunt descendente ale celulelor stem şi care se pot diferenţia doar în celule care aparţin aceluiaşi ţesut sau organ şi care sunt utilizate în mod normal de organism pentru a repara şi înlocui ţesutul deteriorat.
Cu toate acestea, până în prezent, rezultatele au fost contradictorii, în special în cazul celulelor stem.
Profesorul Wei Zuo, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Tongji din Shanghai, China, şi cercetător şef la Regend Therapeutics Ltd din China, şi colegii săi au investigat dacă un tip de celule numite celule progenitoare pulmonare P63+ ar putea fi capabile să regenereze ţesutul pulmonar afectat de BPOC.
„Medicina regenerativă bazată pe celule stem şi celule progenitoare poate fi cea mai mare, dacă nu singura, speranţă de a vindeca BPOC”, a declarat el la congres.
Potrivit cercetătorului chinez, celulele progenitoare P63+ sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a regenera ţesuturile căilor respiratorii.
Echipa de cercetători chinezi, dar şi alţi oameni de ştiinţă, au demonstrat anterior în experimente pe animale că acestea pot repara ţesutul epitelial deteriorat din alveole – micii saci de aer din plămâni care joacă un rol cheie în schimbul între aerul inspirat şi alimentarea cu sânge a plămânilor.
În acest prim studiu clinic de fază I, cercetătorii şi-au propus să investigheze eficacitatea şi siguranţa prelevării de celule progenitoare P63+ din plămânii a 20 de pacienţi cu BPOC, folosindu-le pentru a creşte alte milioane în laborator, înainte de a le transplanta înapoi în plămânii pacienţilor.
În studiu, 35% dintre pacienţi aveau BPOC severă şi 53% aveau BPOC extrem de severă.
De obicei, mulţi pacienţi cu o aşa afecţiune severă a plămânilor vor muri destul de repede dacă boala lor progresează.
Echipa chineză a folosit un cateter micuţ care conţine o perie pentru a colecta celulele progenitoare din propriile căi respiratorii ale pacienţilor.
Eio au clonat celulele pentru a crea până la o mie de milioane de celule şi apoi le-am transplantat înapoi în plămânii pacienţilor prin bronhoscopie pentru a repara ţesutul pulmonar deteriorat.
Dintre cei 20 de pacienţi, 17 au fost trataţi în acest mod, iar trei nu au fost trataţi şi au constituit grupul de control.
Aceştia au fost evaluaţi în termen de 24 de săptămâni de la tratament pentru a evalua cât de bine au tolerat tratamentul şi eficienţa acestuia.
Tratamentul celular a fost bine tolerat de toţi pacienţii.
După 12 săptămâni, capacitatea medie de difuzie a plămânilor (DLCO), care testează cât de bine se schimbă aerul între plămâni şi fluxul sanguin, a crescut de la 30% înainte de tratament la 39,7%, iar apoi a crescut în continuare la 40,3% la 24 de săptămâni la pacienţii trataţi.
Distanţa medie parcursă în cadrul unui test de mers pe distanţa de şase minute (6MWD) a crescut de la 410 metri înainte de tratament la 447 de metri la 24 de săptămâni.
Scorul median la un test privind calitatea vieţii (St George’s Respiratory Questionnaire – SGRQ) s-a redus cu şapte puncte, ceea ce indică o îmbunătăţire.
La doi pacienţi cu emfizem uşor, un tip de afectare a plămânilor care în mod normal este permanentă şi progresivă, tratamentul a reparat afectarea plămânilor.
„Am constatat că transplantul de celule progenitoare P63+, nu numai că a îmbunătăţit funcţia pulmonară a pacienţilor cu BPOC, dar a ameliorat şi simptomele acestora, cum ar fi dificultăţi de respiraţie, pierderea capacităţii de efort şi tusea persistentă”, a declarat profesorul Zuo.
Potrivit acestuia, în acest fel pacienţii ar putea trăi o viaţă mai bună, cu o speranţă de viaţă mai lungă.
„Dacă emfizemul progresează, creşte riscul de deces. În acest studiu, am descoperit că transplantul de celule progenitoare P63+ ar putea repara emfizemul uşor, făcând să dispară leziunile pulmonare. Cu toate acestea, nu putem repara încă emfizemul sever”, a precizat specialistul chinez.
Cercetătorii planifică un studiu de fază II cu acest tratament, care va evalua eficacitatea acestuia pe un grup mai mare de pacienţi.
Studiul a fost aprobat de către Administraţia Naţională a Produselor Medicale din China (NMPA), echivalentul chinez al Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite.
Însă, în prezent, tratamentul nu este încă disponibil în general pentru pacienţii cu BPOC şi specialiştii care tratează această afecţiune pulmonară gravă..
„Cu toate acestea, cu mai mulţi medici şi pacienţi care participă la studiul nostru clinic, am putea dezvolta tratamentul mai rapid, astfel încât să poată beneficia mai repede de el pacienţii”, a declarat profesorul Zuo.
El a mai precizat că, o strategie terapeutică similară este, de asemenea, testată la pacienţii cu boli fibrotice pulmonare letale, inclusiv fibroza pulmonară idiopatică.
Echipa va testa eficacitatea tratamentului pe grupuri mai mari de persoane cu mai multe boli pulmonare.
„Sperăm să dezvoltăm tratamentul pentru utilizare clinică în aproximativ doi-trei ani”, a estimat cercetătorul chinez.
Rezultatele acestui studiu clinic de fază I sunt încurajatoare, spune comunitatea din domeniu.
„BPOC are o nevoie disperată de tratamente noi şi mai eficiente, aşa că, dacă aceste rezultate vor putea fi confirmate în studiile clinice ulterioare, va fi foarte important. Este, de asemenea, foarte încurajator faptul că doi pacienţi cu emfizem au răspuns atât de bine”, a comentat profesorul Omar Usmani, de la Imperial College din Londra (Marea Britanie), şeful grupului Societăţii Europene de Pneumologie privind bolile căilor respiratorii, astmul, BPOC şi tusea cronică.
O limitare a acestui studiu este faptul că absorbţia celulelor progenitoare atunci când au fost transplantate înapoi la pacienţi nu este controlată.
Aşadar, cercetătorii nu ştiu dacă plămânii unor pacienţi au răspuns mai bine la transplant decât ai altora.
Echipa speră că aceste informaţii vor deveni evidente în studiile viitoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
