Peste o treime dintre gravide nu au fost la control ginecologic în timpul sarcinii, în principal din cauza lipsei de acces la servicii medicale, arată datele unui amplu studiu realizat de Salvaţi Copiii. De asemenea, jumătate dintre gravidele care au beneficiat de evaluare medicală menţionează că investigaţiile nu au fost gratuite. Din totalul gravidelor participante la studiu, 18% sunt gravide cu vârsta între 13 şi 17 ani.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pentru a marca Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Salvaţi Copiii România, cu sprijinul Fundaţiei OMV Petrom, a propus dezbaterea “Sănătatea mamei şi a copilului în mediul rural“.

Evenimentul a avut loc la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

În cadrul dezbaterii au fost prezentate principalele date ale anchetei sociologice efectuate în rândul gravidelor dezavantajate.

Aceasta arată că:

  • una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii
  • 34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei banilor sau din cauza distanţei mari până la primul cabinet
  • 50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii menţionează că analizele, ecografiile, consultaţiile nu au fost gratuite.
  • 70% dintre gravide afirmă că nu au utilizat nici o metodă contraceptivă până în prezent.

”Distribuţia unităţilor medicale şi a medicilor în România este inegală între zonele rurale şi cele urbane, iar numărul de medici de familie scade constant în rural. Doar 47% din localităţi au suficienţi medici de familie şi 328 de comune nu au medic de familie”, a mai transmis Salvaţi Copiii.

”În zonele rurale, existenţa medicului de familie şi a unui cabinet medical reprezintă singura şansă pentru a primi îngrijire medicală la timp. Având în vedere numărul mic de medici de familie din zonele rurale, aceştia sunt nevoiţi să asiste o multitudine de cazuri, de la nou-născuţi până la persoane vârstnice, femei însărcinate, persoane cu nevoi speciale, sau cu posibilităţi materiale şi financiare insuficiente unui nivel de viaţă decent. Existenţa unui cabinet de medicină de familie în zonele rurale defavorizate, dotat cu echipamente medicale necesare efectuării examinării medicale de bază şi tratament pentru pacienţi constituie o garanţie şi o necesitate pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. Problemele familiilor care trăiesc în comunităţile rurale dezavantajate pot fi ameliorate semnificativ prin implicarea unei echipe de profesionişti din domeniile social, medical şi educaţional, care să asigure o intervenţie integrată şi personalizată, să răspundă nevoilor individuale ale fiecărui beneficiar şi să creeze o punte de legătură între domeniul medical şi persoanele vulnerabile”, explică Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Potrivit datelor transmise de organizaţie, inechitatea îşi face simţită prezenţa în viaţa copiilor români încă de la naştere, în condiţiile în care România continuă să deţină o poziţie nedorită în topul ţărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalităţii infantile, cu o rată de 5,2 la mie (în anul 2021).

Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijinul Fundaţiei OMV Petrom, derulează trei programe naţionale de sănătate timpurie şi de reducere a mortalităţii infantile: Cutia Bebeluşului, Primul Pas spre sănătate şi Împreună din prima zi.

Organizaţia prezintă şi câteva date de context:

  1. România este pe penultimul loc într-un clasament european care clasifică sistemele naţionale de sănătate din punctul de vedere al pacientului, conform Indexului European al serviciilor de Sănătate.
  2. Cheltuielile alocate pentru asistenţa medicală preventivă sunt reduse, iar dotarea cu echipamente terapeutice şi de diagnostic este una dintre cele mai deficitare din Uniunea Europeană.
  3.  Datele Institutului Naţional de Statistică pentru 2021 arată că în mediul rural, rata mortalităţii infantile este mult peste cea din mediul urban: 6,5 faţă de 4,2 la mia de copii născuţi vii, cauzele majore fiind accesul îngreunat la servicii medicale şi slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor medicale.
  4. Există o proporţie ridicată a naşterilor la vârste minore, 1 din 10 naşteri şi unul din 10 avorturi s-au înregistrat la grupa de vârstă 12-19 ani.
  5.  În anul 2021, România a înregistrat 745 de naşteri la mame cu vârsta sub 15 ani şi alte 16.997 de naşteri la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani.
  6. La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate din naşterile la mame sub 15 ani (45%) se înregistrează în România.
  7.  Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.