O nouă cercetare a descoperit neuroni din creier care detectează şi răspund la modificările nivelului de zahăr din sânge. Potrivit autorilor studiului, înţelegerea modului în care funcţionează acest sistem de detectare a zahărului din sânge şi a modului în care funcţionează aceste neurocircuite ar putea oferi cercetătorilor şi medicilor o mai bună înţelegere a modului în care creierul nostru reglează glicemia şi, poate, a modului în care ar putea fi vizate în mod terapeutic pentru a trata boli metabolice precum diabetul şi obezitatea.
În acest studiu, cercetătorii au putut monitoriza în timp real atât nivelul de zahăr din sânge, cât şi activitatea neuronilor din hipotalamusul şoarecilor conştienţi. Ei au descoperit că, atunci când nivelul de zahăr din sânge creşte, activitatea acestui subset de neuroni scade rapid.
„Ştim de multă vreme că mulţi neuroni pot detecta zahărul la nivel local în creier”, a declarat dr. Michael Schwartz, endocrinolog la facultatea de medicină a Universităţii din Washington (UW) din Seattle, şi director al Institutului de Diabet UW Medicine.
Ceea ce aduce nou acest studiu este dovada că un subset de neuroni localizaţi în hipotalamus poate detecta şi răspunde la zahărul din fluxul sanguin propriu-zis, în acelaşi mod ca celulele din pancreas care secretă insulină.
Cercetătorii speculează că aceşti neuroni detectează şi răspund la variaţia glicemiei transmisă de neuronii senzoriali care alimentează vasculatura (mai degrabă decât la nivelul de zahăr din creier, care se modifică mult mai lent), a precizat dr. Schwartz.
Aceste informaţii senzoriale sunt apoi transmise la unul sau mai mulţi neurocircuite care controlează nivelul de zahăr din sânge împreună cu pancreasul, care produce insulină pentru organism.
Din punct de vedere clinic, acest lucru este important deoarece, atunci când tratează pacienţii cu diabet, medicii constată adesea că sistemul pacienţilor menţine în mod activ un nivel ridicat al zahărului din sânge, probabil „pentru că aşa crede creierul că ar trebui să fie nivelul de zahăr din sânge”, a spus Schwartz.
„De exemplu, dacă o glicemie normală este de 100, un pacient cu diabet poate foarte bine să aibă o glicemie de peste 300″, a spus el.
„Dacă a fost la acest nivel ridicat timp de zile sau săptămâni, iar dacă îl reduceţi brusc la 100, creierul va crede că este prea scăzut şi va încerca să crească din nou nivelul de zahăr din sânge”, a precizat specialistul.
Această dovadă că diabetul este asociat cu o capacitate deficitară a creierului de a simţi nivelul de zahăr din sânge sugerează că, în viitor, inversarea acestui tip de defect de detecţie ar putea permite creierului să controleze glicemia într-un mod mai adecvat, sunt concluziile studiului, publicat online în revista Diabetes.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
