Un somn îmbunătăţit ar putea reduce influenţa negativă a factorilor de stres din mediul înconjurător asupra comportamentului, a constatat un nou studiu.
Somnul este o parte critică a sănătăţii generale a unui copil, dar poate fi, de asemenea, un factor important în modul în care acesta se comportă.
Potrivit unui nou studiu al Institutului de Dezvoltare a Tineretului de la Universitatea din Georgia (UGA), dormitul suficient îi poate ajuta pe copii să combată efectele mediilor stresante.
„S-a demonstrat că mediile stresante îi fac pe adolescenţi să caute recompense imediate mai mult decât recompense întârziate, dar există şi adolescenţi care se află în medii stresante şi care nu sunt impulsivi”, a declarat autorul principal Linhao Zhang, doctorand în anul patru la Colegiul de Ştiinţe ale Familiei şi Consumatorului din cadrul UGA.
„Am analizat ce explică această legătură şi ce îi face pe unii oameni să fie diferiţi de alţii. Un mecanism pe care l-am găsit este somnul”, a menţionat cercetătorul.
Echipa de la UGA a analizat datele din Studiul de dezvoltare cognitivă a creierului adolescenţilor, un studiu multianual de dezvoltare a creierului finanţat de Institutele naţionale de sănătate (NIH) din Statele Unite.
Folosind informaţii de la 11.858 de copii cu vârste cuprinse între 9 şi 10 ani, aceştia au descoperit că lipsa somnului şi timpul necesar pentru a adormi (latenţa prelungită a somnului) au avut o legătură semnificativă cu comportamentele impulsive ale copiilor.
Problemele de somn, cum ar fi latenţa somnului (timpul necesar unui individ pentru a adormi) şi comportamentele impulsive, au fost verificate în mai multe momente de timp pe parcursul a doi ani.
Atunci când copiii au dormit mai puţin decât cele nouă ore de somn recomandate sau au avut nevoie de mai mult de 30 de minute pentru a adormi, a existat o legătură puternică cu comportamentele impulsive.
Unele dintre aceste comportamente includeau acţionarea fără un plan, căutarea de emoţii sau senzaţii tari şi lipsa de perseverenţă.
Cu toate acestea, somnul a fost un mediator între aceste acţiuni, iar atunci când problemele de somn au fost absente în timpul studiului, impulsivitatea a fost, de asemenea, mai puţin probabil să fie observată în acţiunile viitoare ale copiilor.
Hiperconectivitatea neurologică, în care creierul adolescenţilor a rămas foarte activ chiar şi atunci când aceştia nu erau implicaţi activ în sarcini, a jucat, de asemenea, un rol, spun cercetătorii.
Acest studiu a analizat reţeaua de mod implicit (DMN), o reţea cerebrală legată de comportamentele orientate spre scop.
Atunci când această reţea este hiperactivă în timpul stării de repaus, ar putea exacerba legătura dintre mediile stresante, somn şi impulsivitate.
Această legătură ar putea fi legată de ADHD, pe care echipa şi-a propus să o exploreze în studiile viitoare.
„Ne putem uita la reţeaua modului implicit şi la regiunile de reglare emoţională”, spune Zhang.
„Este, de asemenea, posibil ca această hiperactivitate şi ADHD-ul să fie foarte corelate, şi ar putea avea implicaţii mari asupra programelor de intervenţie sau de consiliere, aşa că, ne-am propus să testăm asta într-un cadru clinic, în studiile viitoare”.
Aceste constatări nu numai că evidenţiază rolul somnului în dezvoltarea cognitivă şi comportamentală, dar ar putea, de asemenea, să aducă informaţii pentru intervenţii cu costuri reduse care ar putea ajuta la dezvoltarea psihologică a copiilor care se confruntă cu factori de stres acasă, a precizat Zhang.
„Dacă vrem să dezvoltăm intervenţii pentru persoanele aflate în medii stresante, este foarte costisitor şi, uneori, este nevoie de multă muncă pentru ca aceştia să se poată schimba”, a spus Zhang.
„Însă, somnul este un comportament modificabil, iar aceste schimbări pot fi eficiente din punct de vedere al costurilor”.
Un somn insuficient poate fi o problemă chiar şi în afara mediilor stresante.
Adesea, adolescenţii au un ritm circadian orientat spre a sta treaz mai mult şi a dormi până târziu, dar orele de începere timpurie a şcolii şi nopţile târzii în care completează temele le pot da peste cap acest ritm.
„O mulţime de adolescenţi nu au suficient timp pentru a dormi şi sunt privaţi de somn”, explică Zhang.
„Acest studiu arată de ce este important să se promoveze o durată mai lungă a somnului, prin întârzierea orelor de începere a şcolii sau prin stabilirea unor rutine care să le permită adolescenţilor orele necesare de somn”, a precizat el.
Stabilirea acestor rutine, indiferent de mediu, poate crea tipare mai sănătoase şi poate reduce timpul necesar pentru a adormi.
De asemenea, este vital să acţionaţi din timp atunci când dezvoltaţi obiceiurile de somn ale copilului, a recomandat Zhang.
Potrivit cercetătorului, pentru persoanele aflate în medii dezavantajate, oferirea unor strategii care să ajute somnul ar putea avea un impact pozitiv, în special asupra adolescenţilor care se află într-o etapă atât de importantă pentru dezvoltarea creierului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
