Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune schimbarea sistemului de finanţare a spitalelor, prin eliminarea treptată a sumelor acordate separat pentru majorările salariale şi includerea acestora în tarifele plătite pentru serviciile medicale. Reforma ar urma să se desfăşoare pe parcursul a 3-4 ani şi ar obliga spitalele să îşi adapteze activitatea la noul mecanism de finanţare. Larisa Mezinu-Bălan, preşedinte interimar al instituţiei, avertizează, la Profit.ro Health.forum, că există spitale orăşeneşti mici în care transferurile pentru salarii reprezintă 60-70% din veniturile primite, iar în unele cazuri se apropie de 80%. În 2025, CNAS a alocat 16,9 miliarde de lei pentru majorările salariale din spitalele publice, sumă care creşte independent de numărul pacienţilor trataţi.
Propunerea presupune recalcularea tarifelor pentru spitalizarea continuă şi de zi, includerea cheltuielilor salariale în costul serviciilor medicale şi eliminarea progresivă a transferurilor separate prin care CNAS finanţează majorările salariale din spitalele publice.
„Soluţia este următoarea, în opinia noastră. Recalcularea tarifelor, atât în DRG, cronici, cât şi spitalizare de zi. Ajustarea lor la costuri reale. Salariile incluse în tarife, pentru că reprezintă manopera. Şi este firesc să fie aşa. Şi la service, dacă ne ducem maşina, plătim pe lângă piese şi manopera. Şi eliminarea treptată a influenţelor”, a declarat Mezinu-Bălan.
Ea estimează că trecerea la noul mecanism ar necesita între trei şi patru ani. Schimbarea ar lega mai strâns veniturile spitalelor de serviciile medicale efectiv prestate, în locul actualului mecanism în care o parte importantă a finanţării este asigurată separat, indiferent de volumul activităţii.
Aproape jumătate din banii alocaţi spitalelor merg pentru majorările salariale
Potrivit datelor prezentate de Mezinu-Bălan, în 2025 CNAS a plătit 17,7 miliarde de lei pentru servicii medicale spitaliceşti şi 16,9 miliarde de lei pentru influenţele salariale, transferuri acordate exclusiv spitalelor publice. Cele două sume nu au însă exact aceeaşi bază de comparaţie. Prima include serviciile spitaliceşti decontate, iar a doua priveşte numai transferurile pentru creşterile salariale din sectorul public. Datele unui studiu privind finanţarea spitalelor, prezentat în octombrie, arată că spitalele publice au primit 14,87 miliarde de lei pentru serviciile medicale efectiv prestate, sub cele 16,9 miliarde de lei alocate pentru influenţele salariale.
„Suntem aproape leu pe leu, atât pentru pacienţii trataţi, cât şi pentru salariile plătite la spitalele publice. Influenţele cresc automat şi este firesc să crească. Iată, în ultimii 2 ani au crescut 36%, dacă ne uităm pe aceste cifre”, a declarat şefa interimară a CNAS.
Aceasta a explicat că actualul mecanism determină creşterea cheltuielilor indiferent de numărul pacienţilor trataţi.
„Orice majorare, orice grad sau orice angajare nouă duce la această creştere independent de câte servicii oferi”, a arătat Mezinu-Bălan.
Influenţele salariale reprezintă transferuri suplimentare prin care CNAS acoperă creşterile salariale stabilite prin legislaţie pentru angajaţii spitalelor publice.
În sistemul actual, aceste fonduri nu sunt condiţionate direct de numărul serviciilor medicale furnizate.
Şefa CNAS afirmă că în 2026 ponderea transferurilor pentru salarii creşte şi mai mult în raport cu finanţarea serviciilor medicale. Spitalele mici, cele mai expuse schimbării. Până la 80% din venituri provin din transferurile salariale.
„Sunt spitale orăşeneşti, mici, unde influenţele salariale reprezintă 60-70% din venitul spitalului. Aproape 80%, la vreo 2-3”, a declarat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, CNAS dispune de situaţia financiară a fiecărui spital public şi privat, inclusiv de informaţiile privind cheltuielile şi volumul serviciilor medicale.
„Noi avem evidenţa, vă spun, pe fiecare spital public şi privat din România şi ştim exact ce cheltuieşte fiecare, cât cheltuieşte şi care-i aportul la servicii”, a susţinut oficialul.
Mezinu-Bălan susţine că obiectivul nu este închiderea unor unităţi medicale, ci reorganizarea lor în perioada de tranziţie.
„Pentru a face o tranziţie lină, pentru că nimeni în ţara asta nu-şi doreşte să închidă spitale. Atenţie! Nici domnul ministru”, a declarat reprezentanta CNAS.
Şefa interimară a CNAS susţine că actualele tarife decontate spitalelor nu mai reflectă costurile reale ale serviciilor medicale. Potrivit acesteia, tariful pe caz ponderat (TCP), utilizat în sistemul DRG pentru finanţarea spitalizării continue, a rămas în esenţă neschimbat timp de aproximativ 15 ani, cu o ajustare minoră în 2023.
Recalcularea tarifelor ar trebui să ţină cont atât de creşterea cheltuielilor de funcţionare, cât şi de investiţiile în modernizarea şi construirea unor spitale.
„Tariful acesta nu este sustenabil pentru spitale şi, într-adevăr, spitale multe din ţara aceasta s-au modernizat prin PNRR. Se construiesc, atenţie, spitale noi regionale, strategice, deci este clar că trebuie să fim pregătiţi cu un nou mecanism financiar”, a declarat Mezinu-Bălan.
Aceasta susţine că nivelul cheltuielilor din sănătate va continua să crească, iar autorităţile trebuie să pregătească din timp modificările sistemului de finanţare.
„În sănătate costurile nu au cum să scadă sau să rămână la nivel de platou. Ele trebuie să crească şi, pentru că suntem profesionişti, trebuie să gândim strategic”, a afirmat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, CNAS a creat deja peste 280 de pachete standardizate de spitalizare de zi, despre care susţine că sunt tarifate la costuri reale, ca parte a pregătirii pentru schimbarea mecanismului de finanţare.


























