Endometrioza este o afecţiune inflamatorie cronică dureroasă în care ţesutul din mucoasa uterină creşte în alte locuri. Simptomele pot include menstruaţie dureroasă, dureri pelviene, relaţii sexuale dificile sau dureroase şi dificultăţi în a rămâne însărcinată.
Adesea este nevoie de până la şapte ani pentru a obţine un diagnostic corect, care se face de obicei pe cale chirurgicală. Diagnosticul bazat doar pe constatările ecografice sau pe simptome este acum acceptat.
Se cunosc puţine lucruri despre posibilele efecte asupra fertilităţii ale diferitelor tipuri de endometrioză, în special în anii de dinaintea diagnosticării.
Pentru a studia acest aspect, cercetătorii au analizat peste 18.000 de femei finlandeze cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani. Fiecare a avut o verificare chirurgicală pentru identificarea endometriozei între 1998 şi 2012.
Cercetătorii au comparat aceste femei cu mai mult de 35.000 de femei fără diagnostic de endometrioză.
Femeile au fost urmărite până la: prima lor naştere vie, sterilizare, îndepărtarea ovarelor sau a uterului sau până la diagnosticul chirurgical de endometrioză, oricare dintre acestea care a survenit prima.
Femeile cu endometrioză au fost, de asemenea, împărţite în patru grupuri în funcţie de tipul de endometrioză.
Perioada medie de urmărire înainte de diagnosticul chirurgical a fost de 15,2 ani. Vârsta medie la momentul diagnosticului de endometrioză a fost de 35 de ani.
Studiul a constatat că femeile cu endometrioză nediagnosticată au avut mult mai puţini copii decât omoloagele lor în anii care au precedat diagnosticul, potrivit unei noi cercetări.
„Constatările noastre sugerează că medicii care consultă femei care suferă de menstruaţie dureroasă şi dureri cronice pelvine, ar trebui să ţină cont de posibilitatea unui diagnostic de endometrioză şi să le trateze eficient”, a declarat liderul studiului, dr. Oskari Heikinheimo, de la Spitalul Universitar Helsinki din Finlanda.
„Medicii ar trebui să discute cu aceste femei despre posibilele efecte asupra fertilităţii lor, pe lângă efectele vârstei, iar afectarea fertilităţii ar trebui să fie redusă la minimum prin oferirea fără întârziere a unui tratament relevant pentru endometrioză”, a mai spus el.
Constatările, publicate la 4 iulie în Human Reproduction, au fost consecvente indiferent de forma de endometrioză pe care o aveau femeile: ovariană, peritoneală, endometrioză profundă sau alte tipuri.
Peste 7.300 de femei cu endometrioză, 40%, şi peste 23.700 de femei fără endometrioză, 66%, au adus pe lume un copil viu în timpul perioadei de urmărire.
Rata primelor naşteri vii în rândul femeilor cu endometrioză a fost la jumătate faţă de cea a femeilor fără această afecţiune.
De-a lungul deceniilor, s-a observat o rată din ce în ce mai mică a primei naşteri vii la femeile cu endometrioză, comparativ cu femeile fără această afecţiune.
La femeile născute în anii 1940, diferenţa dintre ratele de naşteri vii dintre cele două grupuri era de 28% înainte de diagnosticarea chirurgicală a endometriozei. Aceasta a crescut constant până la 87% în timpul anilor 1970.
„Presupunem că acest lucru este asociat cu vârsta mai înaintată a femeilor atunci când au primul copil, cu diagnosticarea chirurgicală mai timpurie a endometriozei şi cu acumularea efectelor adverse ale endometriozei la femeile afectate de această afecţiune”, a declarat dr. Heikinheimo într-un comunicat.
Femeile cu endometrioză au avut în medie 1,93 de copii înainte de a fi diagnosticate, comparativ cu 2,16 în cazul celor fără endometrioză.
„Posibilul efect al endometriozei asupra numărului dorit de copii evidenţiază importanţa diagnosticării şi a tratamentului precoce”, a mai spus dr. Heikinheimo.
„Este important de menţionat că acest studiu raportează naşteri vii înainte de un diagnostic definitiv de endometrioză”, a adăugat el.
Cercetătorii intenţionează acum să raporteze ratele de fertilitate după diagnosticare şi tratament.
Includerea doar a endometriozei confirmate chirurgical ar fi putut exclude femeile cu simptome mai uşoare, au spus cercetătorii.
Aceştia nu au avut date cu privire la faptul dacă femeile doreau să rămână însărcinate şi nu au putut exclude efectul tratamentelor de fertilitate.
Cercetătorii au mai menţionat şi faptul că dimensiunea mare a eşantionului a reprezentat un punct forte al studiului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
