Cercetătorii americani au dezvoltat primul model de „plămân pe cip” dotat cu un sistem imunitar funcţional, capabil să se protejeze asemenea unui organ viu, reproducând fidel modul în care un plămân real reacţionează la infecţii şi inflamaţii. Această inovaţie ar putea revoluţiona studiul bolilor pulmonare, testarea tratamentelor şi ar putea reduce semnificativ utilizarea animalelor în cercetarea medicală.
Dispozitivul are dimensiunea unui timbru poştal şi este realizat dintr-un polimer transparent, flexibil, care imită structura şi comportamentul unui plămân uman. Canalele microscopice ale cipului sunt căptuşite cu celule vii, iar marea inovaţie a echipei de la Georgia Institute of Technology şi Universitatea Vanderbilt este integrarea unui sistem imunitar complet funcţional. Această componentă permite cercetătorilor să observe în timp real modul în care plămânul răspunde la agresiuni externe, cum se declanşează inflamaţia şi cum începe procesul de vindecare.
Studiul, publicat marţi, în revista ştiinţifică Nature Biomedical Engineering, arată că acest model a reprodus fidel reacţia unui plămân uman la o infecţie severă cu virus gripal. În momentul expunerii la virus, celulele imune s-au mobilizat, au migrat către zona afectată, iar inflamaţia s-a răspândit în ţesut, exact cum se observă la pacienţi.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Este pentru prima dată când un astfel de răspuns complex a fost reprodus în afara corpului uman.
Această realizare marchează o etapă semnificativă în cercetarea biomedicală, oferind o perspectivă fără precedent asupra modului în care plămânii şi sistemul imunitar interacţionează în condiţii de boală.
În prezent, studiile asupra bolilor pulmonare se bazează în mare parte pe modele animale, însă acestea au limite majore. De exemplu, şoarecii nu dezvoltă astm sau alte boli pulmonare exact ca oamenii, ceea ce limitează precizia rezultatelor cercetărilor.
Noul cip oferă o alternativă mult mai apropiată de realitatea biologică umană, permiţând o înţelegere mai exactă a modului în care se manifestă bolile şi a eficienţei tratamentelor. Această tehnologie se aliniază obiectivelor Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), din Statele Unite, care urmăreşte reducerea testării pe animale şi dezvoltarea de modele predictive bazate pe celule umane.
Pe termen scurt, echipa intenţionează să folosească această platformă pentru a studia o gamă largă de boli pulmonare, inclusiv astmul, fibroza chistică, tuberculoza şi cancerul pulmonar.
În viitor, cercetătorii speră să creeze versiuni personalizate, folosind celule prelevate de la pacienţi, pentru a estima cu precizie ce tratament ar funcţiona cel mai bine în cazul fiecărei persoane. Deşi acest pas necesită ani de validare clinică şi aprobarea autorităţilor de reglementare din domeniul sănătăţii, potenţialul său în medicina personalizată este uriaş.
Noul „plămân pe cip” oferă un instrument revoluţionar pentru cercetare şi deschide calea către tratamente mai eficiente şi o mai bună înţelegere a bolilor respiratorii care afectează milioane de oameni la nivel mondial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
