Multe organisme minuscule, inclusiv bacterii, ciuperci (fungi) şi virusuri, trăiesc în mod normal pe corpul nostru şi chiar în interiorul organismului uman. Numărul mare al acestor organisme care trăiesc în tractul gastro-intestinal sunt cunoscute în mod colectiv sub numele de microbiomul intestinal.
Se recunoaşte din ce în ce mai mult că microbiomul intestinal joacă un rol important în sănătate şi boli, în special în ceea ce priveşte fiziologia umană, metabolismul şi funcţia imunitară.
În prezent, există peste 700 de lucrări publicate care analizează interacţiunea dintre Covid şi microbiomul intestinal.
Multe dintre aceste studii demonstrează posibila contribuţie a bacteriilor intestinale la infecţia cu noul coronavirus, care provoacă boala Covid-19 şi la gravitatea acesteia, precum şi efectul pe care această afecţiune (şi tratamentul ei) îl poate avea asupra bacteriilor intestinale.
Acum, un nou studiu a descoperit că boala Covid sever poate fi legată de microbii fungici din microbiomul intestinal uman.
Acest lucru s-ar putea întâmpla printr-o varietate de modificări ale sistemului imunitar ca răspuns la anumite specii fungice, spune Paul Griffin, profesor asociat, şi specialist în boli infecţioase şi microbiologie, de la Universitatea din Queensland, din Australia, care nu a fost implicat în studiu.
Ce şi-a propus studiul
Organismele fungice din microbiom sunt denumite microbiomul fungic (micobiota). Deşi este normal să existe o gamă variată de organisme fungice în intestin, modificările tipurilor sau ale cantităţii pot fi legate de boli, la fel ca în cazul variaţiilor bacteriilor intestinale.
În studiul publicat luni, în Nature Immunology, cercetătorii au investigat posibila relaţie dintre microbiomul fungic şi Covid-19 în câteva moduri diferite.
În primul rând, aceştia au comparat pacienţii cu şi fără Covid, analizând nivelurile anumitor organisme fungice în probele din tractul gastrointestinal al acestora.
Au fost incluse 66 de persoane cu Covid sever, 25 cu Covid moderat şi 36 fără Covid.
Cercetătorii au măsurat, de asemenea, anticorpii din sângele participanţilor împotriva aceloraşi organisme, pentru a afla dacă aceştia au declanşat un răspuns imunitar.
Pentru a afla mai mult, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci. Ei au administrat şoarecilor o parte din organismele fungice prelevate de la pacienţii cu Covid şi au măsurat unele dintre aceleaşi rezultate, inclusiv anticorpii din sânge.
De asemenea, echipa a căutat să afle dacă anumite tratamente, cum ar fi antifungicele, prezintă beneficii pentru organism.
Deşi acesta nu este primul studiu care analizează microbiomul fungic intestinal şi Covid, este foarte cuprinzător şi raportează unele constatări interesante, spune prof. Griffin, care a analizat studiul.
Ce a constatat studiul
Cercetătorii au detectat o cantitate mai mare de organisme fungice la pacienţii care au avut Covid în comparaţie cu controalele care nu au avut boala.
Anticorpii împotriva anumitor ciuperci au fost, de asemenea, crescuţi în sângele pacienţilor cu Covid.
Cu alte cuvinte, prezenţa acestor organisme fungice şi a unui răspuns imunitar asociat pare să fie legată de o infecţie Covid mai severă.
În special, două specii de Candida şi S. cerevisiae au fost legate de gravitatea bolii.
Atunci când cercetătorii au izolat ciuperci vii din probele de fecale ale pacienţilor cu Covid, Candida albicans era frecventă în intestinul pacienţilor care aveau boala, iar creşterea acesteia a fost corelată cu o formă mai severă.
Pentru a analiza impactul acestor specii fungice asupra răspunsurilor imune, şoarecii au fost colonizaţi cu tulpini de Candida izolate de la pacienţii cu Covid.
Cercetătorii au descoperit că şoarecii mai bătrâni care au fost colonizaţi cu C. albicans şi apoi infectaţi cu noul coronavirus care provoacă boala (SARS-CoV-2) au prezentat un răspuns imunitar foarte diferit în comparaţie cu şoarecii care nu au primit ciuperca Candida.
Răspunsul imunitar a inclus mai multe celule imune numite neutrofile în sânge şi creşteri ale altor markeri ai inflamaţiei, inclusiv în plămâni.
Unele dintre aceste modificări au fost parţial rezolvate cu un tratament antifungic sau cu alte medicamente antiinflamatorii specifice, care s-au dovedit a fi benefice la pacienţii Covid.
Limitările studiului
Toate acestea constatări sugerează că variaţiile din microbiomul fungic pot contribui la răspunsul imunitar inflamator excesiv observat în cazurile severe de Covid.
O legătură între microbiomul fungic şi inflamaţie nu este complet nouă – alte studii au arătat un impact asupra afecţiunilor inflamatorii legat de modificări similare în microbiomul fungic.
Ca în cazul tuturor studiilor, există unele limitări de luat în considerare, spune prof. Griffin.
În primul rând, numărul de participanţi umani a fost relativ mic, fiind incluşi doar 91 de pacienţi cu Covid şi 36 în grupul de control. Multe părţi ale studiului au analizat grupuri chiar mai mici de pacienţi sau eşantioane de pacienţi.
În al doilea rând, studiul a fost realizat în 2020, în timpul primului val de infecţii Covid. Multe s-au schimbat de atunci, inclusiv virusul în sine, acesta suferind numeroase mutaţii, iar majoritatea oamenilor fiind acum vaccinaţi şi expuşi anterior la virus.
Cu toate acestea, recentul studiu ridică mai multe posibilităţi, inclusiv, poate, aceea de a analiza cine ar putea fi mai expus unui risc mai mare de Covid mai sever, pe baza microbiomului lor fungic.
Ar putea chiar exista posibilitatea de a se încerca modificarea microbiomului fungic pentru a reduce riscurile de infectare cu Covid, dar pentru asta este nevoie de mult mai multe cercetări, spune prof. Griffin.
Există mai mulţi factori care determină componenţa microbiomului nostru, inclusiv al microbiomului fungic. Aceştia includ probabil factorii legaţi de alimentaţie şi de stilul de viaţă, alături de alţi factori, cum ar fi condiţiile medicale şi tratamentele, precum antibioticele.
În acest stadiu, există mai puţine intervenţii propuse pentru a influenţa microbiomul fungic decât pentru bacteriile intestinale, dar studii precum acesta, care demonstrează importanţa organismelor fungice din intestinul uman, vor conduce, sperăm, la mai multe cercetări în acest domeniu, a concluzionat prof. Griffin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
