Deşi finanţarea sistemului public de sănătate a ajuns la aproape 6% din PIB, resursele nu sunt suficiente, pentru că românii plătesc peste 25% din buzunare pentru servicii şi medicamente, arată, în deschiderea Profit.ro Health.forum Ediţia a XVIII-a, Prof. Dr. Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor. Acesta a punctat faptul că este nevoie de dezvoltarea unui sistem de asigurări complementare şi suplimentare în sănătate, precum şi de îmbunătăţirea colectării ANAF pentru a aduce resurse în sistem. Rafila a pledat şi pentru un parteneriat deschis cu industria farmaceutică şi de echipamente medicale.
Alexandru Rafila a arătat că sistemul de sănătate este în dezvoltare, bugetul său a depăşit 100 de miliarde de lei, dar finanţarea rămâne sub media UE şi a ţărilor OCDE.
"Totuşi, acest buget a depăşit 100 miliarde de lei. Deci, nu e un buget neglijabil. E cel mai mare buget din România, indiferent de domeniul de activitate, de departe, cel mai mare buget din România. Sigur, ne dorim să putem să aducem resurse noi, (...) să spunem, de 9% din PIB", a spus Rafila, subliniind că în prezent bugetul alocat este de aproape 6%.
Rafila a subliniat însă că din cei aproape 6% din PIB o contribuţie importantă, aproximativ 25% o au tot contribuabilii.
"Acum discutăm de aproape 6%, dar să nu uităm că din cei aproape 6% din PIB, o contribuţie importantă, cam 25%, o au oamenii. Plătesc din buzunar 25% din servicii, ceea ce este mult, foarte mult pentru o ţară din Uniunea Europeană, probabil cel mai mare procent pe care cineva îl plăteşte din buzunar, adică o persoană plăteşte din buzunar pentru servicii de sănătate, inclusiv medicamente. Media Uniunii Europene e undeva în jur de 15-16%, noi suntem până la 26%", a spus şeful Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaţilor.
Alexandru Rafila a indicat în context ca sursă sustenabilă de finanţare îmbunătăţirea colectării veniturilor publice, inclusiv a TVA.
"Vrem mai mulţi bani de la buget, ok, suntem de acord, toată lumea vrea mai mulţi bani în Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, pacienţii, dar ca să poţi să faci lucrul ăsta, trebuie să poţi să colectezi suficienţi bani. România nu reuşeşte această performanţă şi mie îmi pare rău că toate discuţiile acestea pe care le avem nu aduc la masă şi reprezentanţii, nu ai Ministerului de Finanţe, ci ai ANAF, pentru că noi colectăm 32-33% din PIB la buget şi media Uniunii Europene, că tot discutăm de medie, de 45%. Deci 12 puncte procentuale din PIB, din care ar putea fi luate 3-4% ca să vină la sănătate, ar putea să ajungă, dacă va fi o colectare, mai bună. Este un mecanism economic simplu şi toate discuţiile, chiar şi de natură politică, nu o să amestec politic aici, dar vă spun, în ultimul an, cum facem reformă, strângem cureaua şi aşa mai departe, niciuna dintre discuţii, aproape niciuna, nu s-a referit la îmbunătăţirea colectării la bugetul de stat. Şi există acea cifră de 30% din TVA care nu se colectează şi nimeni nu spune nimic. Chestiunea asta cred că trebuie abordată serios, pentru că ea reprezintă o sursă sustenabilă şi cuantificabilă pentru finanţarea sistemului de sănătate", a susţinut deputatul PSD.
Potrivit acestuia, o soluţie pentru sistemul de sănătate, în afara sistemului de finanţare directă, ar fi un sistem de asigurări de sănătate complementar.
"Al doilea ingredient de care am avea nevoie, în afară de bani, şi aici mai fac o mică paranteză, trebuie să discutăm despre dezvoltarea unui sistem de asigurări, (...) a unui sistem de asigurări complementare şi suplimentare. Pentru asta, sigur, avem nevoie şi de un mecanism fiscal de încurajare a dezvoltării acestor asigurări. Pe de-o parte, da, trebuie să existe nişte clarificări, nu reducere a pachetului de servicii de sănătate, dar nişte clarificări. Am văzut chiar şi în ultima perioadă, am discutat foarte mult despre faptul că există liste de aşteptare pentru anumite tipuri de analize, de investigaţii", a arătat Alexandru Rafila.
El a subliniat că astfel de sisteme există în toate ţările, dar în România nu s-a reuşit încă transparentizarea şi comunicarea corectă a acestui lucru.



























