Singurul proiect de dezvoltare a staţiunii Moneasa a fost pierdut, pentru că primăria comunei nu a reuşit să redacteze la timp şi să depună documentaţiile pentru accesarea a 5.000.000 de euro prin Programul Operaţional Regional (POR), invocând lipsa angajaţilor specializaţi, în timp ce oferta Consiliului Judeţean Arad de a se ocupa de proceduri ar fi fost refuzată de către primar. În lipsa atracţiilor turistice, doar jumătate din locurile de cazare sunt ocupate într-un an, iar majoritatea turiştilor sunt pensionari cu bilete de tratament.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Primăria Moneasa a lansat, în primăvara acestui an, un proiect privind modernizarea infrastructurii staţiunii cu acelaşi nume, prin accesarea unei finanţări de 5.000.000 de euro prin POR. Banii ar urmat să fie folosiţi pentru modernizarea parcului central, a căilor de acces spre obeictivele turistice naturale şi instalarea în spaţiile publice a unor puncte de acces la internet fără fir.

Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

Primarul Ioan Herbei (PSD) promitea, într-o conferinţă de presă, că administraţia locală se va ocupa de redactarea proiectului şi depunerea documentaţiilor pentru solicitarea fondurilor, acesta fiind singurul proiect pe care îl avea primăria pentru staţiune. Cu toate acestea, în 25 octombrie, termenul limită pentru depunerea documentaţiilor la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest, proiectul nu a fost depus, iar posibilitatea obţinerii finanţării a fost pierdută.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca (PNL), a declarat pentru News.ro că ratarea accesării fondurilor “este o pierdere nu doar pentru staţiune, ci şi pentru judeţ” şi l-a acuzat pe primarul din Moneasa că a refuzat o colaborare din considerente politice.

“Liderii PSD Arad l-au sfătuit pe primar să nu colaboreze cu noi, deşi noi ne-am oferit sprijinul în vederea redactării şi depunerii proiectului, având un aparat specializat în Consiliul Judeţean care gestionează proiecte de sute de milioane de euro. Am fost refuzaţi. Am transmis o adresă inclusiv Ministerului Turismului, în care am arătat că Primăria Moneasa nu are capacitatea de a gestiona un proiect de cinci milioane de euro, neavând specialişti, buget sau experienţă în redactare. Ceea ce am spus la vremea respectivă s-a dovedit acum, din păcate. Primăria nu a reuşit să scrie acest proiect, iar termenul limită de depunere a fost depăşit”, a declarat Cionca.

CJ Arad a încercat să ia staţiunea în gestiunea sa, cerând acest lucru Ministerului Turismului în luna septembrie, însă răspunsul primit în 6 octombrie arată că nu se poate efectua transferul: “Potrivit HG 852/2008, staţiunea turistică atestată este administrată de consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială se alfă”.

Cionca afirmă însă că staţiunea, fiind una de interes naţional, ar trebui să intre fie în gestiunea Ministerului Turismului, fie în administrarea Consiliului Judeţean.

“Primăria unei comune precum Moneasa, care are 800 de locuitori, nu are forţa de a face proiecte şi de a le co-finanţa. Primăria nu va avea niciodată personalul necesar gestionării unor proiecte de mare amploare. La Consiliul Judeţean avem oameni cu mare specializare şi nu mai vorbesc despre anvergura unui minister care ar putea prelua staţiunea şi să aducă fondurile necesare valorificării potenţialului imens pe care îl are”, a spus Cionca.

Preşedintele CJ Arad acuză că administraţia locală din Moneasa nu face diferenţa între nevoile comunei şi staţiune, iar micile proiecte pe care le iniţiază vizează doar comunitatea locală, nu turismul.

“Primarul are proiecte care se referă strict la comună, precum o capelă mortuară, străzi în localitate, cămin cultural… Nu are în vedere dezvoltarea efectivă a turismului, a unor obiective care să atragă oamenii şi să îi binedispună. Ce vor face turiştii, vor merge la capelă? Azi Moneasa are doar turişti pensionari care vin prin bilete cu preţ redus pentru tratament, dar ei nu au bani de cheltuit care pot duce la dezvoltare. Hotelurile şi ştrandul sunt scoase la vânzare de către proprietari, iar asta arată situaţia în care se află staţiunea… E nevoie să atragem şi tineri, pentru care sunt necesare locuri de distracţie”, a mai declarat Iustin Cionca.

Contactat de News.ro pentru a explica motivul pentru care nu a fost depus la timp singurul proiect de dezvoltare a staţiunii, primarul comunei Moneasa a spus că redactarea documentelor nu s-a putut face la timp pentru că nu are angajaţi specializaţi.

Întrebat de ce nu a acceptat oferta CJ Arad de a colabora pentru ca acest propiect să fie finalizat, edilul susţine că nu a refuzat colaborarea.

“Domnul Cionca a spus că vrea să ne ajute, dar nu a făcut nimic concret. Nu am refuzat ajutor, dar nici nu m-am dus să îl cer. Eu am cerut ajutor în PSD, unui consilier judeţean (Alin Pop – n.r.) şi unei persoane care ştie să scrie proiecte”, a declarat edilul, care a recunoscut însă că nu a semnat niciun contract cu aceştia şi nici cu o altă firmă de consultanţă, având doar o înţelegere verbală.

Primarul spune că are idei pentru dezvoltarea staţiunii, dar admite că nu are capacitatea de a atrage fonduri. Între altele, el îşi doreşte să realizeze o pârtie de schi, însă un astfel de proiect a fost anunţat de toţi primarii comunei după 1990, fără a se realiza.

Edilul mai vrea să realizeze un drum între staţiune şi Platoul Izoi, dar şi o telecabină care să asigure accesul mai rapid al turiştilor.

“La Izoi avem vreo 20 de hectare de păşune, iar acolo cred că ar putea fi construit un centru spa. Ar fi ceva deosebit, pentru că este la cota de 900 de metri”, spune primarul, care nu are însă niciun proiect sau studiu realizat.

Totodată, edilul are câteva proiecte mici, de 10.000 – 20.000 de euro, însă acestea nu vizează turismul. Edilul îşi doreşte o capelă mortuară nouă în comună şi modernizarea căminului cultural.

Referitor la posibilitatea ca CJ Arad sau Ministerul Turismului să preia staţiunea, primarul Herbei spune că “nu ar fi mare lucru de preluat”.

“Nu m-aş împotrivi, dar nu au ce să preia. Noi mai gestionăm doar parcul din centrul staţiunii, pentru că în rest totul e privat. Consilul Judeţean are un teatru de vară în Moneasa, care este neîngrijit, cu gardurile dărăpănate după furtuna puternică din luna septembrie. Deci dacă nu se ocupă de un gard, cum s-ar ocupa de staţiune?”, a afirmat primarul.

În timp ce autorităţile locale şi judeţene sunt pe poziţii diferite privind viitorul staţiunii, turiştii remarcă plictiseala care îi cuprinde după câteva zile petrecute în Moneasa.

„Peisajul este minunat, dar nimic altceva nu există. Nu ai unde să îţi petreci serile, un club, un parc de distracţii, absolut nimic. Nu pot rezista mai mult de un week-end”, a declarat Radu Bupte, un turist de 27 de ani din Timişoara, care s-a aflat prima dată în Moneasa, împreună cu soţia sa.

Moneasa este situată la poalele munţilor Codru Moma, la 100 de kilometri de oraşul Arad, şi are statut de staţiune balneoclimaterică de interes naţional, fiind supranumită ”Perla Munţilor Apuseni”.

Staţiunea are aproximativ 1700 locuri de cazare în hoteluri, pensiuni, vile şi o tabără pentru elevi, însă gradul mediu de ocupare este de aproximativ 50 la sută într-un an. În sezonul estival, gradul de ocupare este de cel mult 90 la sută, iar în sezonul rece este foarte mic, pentru că nu funcţionează ştrandul termal şi nu există nici pârtie de schi sau alte facilităţi de petrecere a timpului pe timp de iarnă.

Conform unei monografii a zonei, localitatea a fost atestată documentar în 1597 şi a fost renumită în secolul al XVI-lea datorită izvoarelor de apă mezotermală descoperite, care sunt recomandate în tratarea afecţiunilor sistemului nervos central şi periferic, ale sistemului locomotor, dar sunt indicate şi în tratamentul bolilor reumatice, afecţiunilor ginecologice şi bolilor metabolice. Apele termale au temperatura de 25-32 °C şi sunt bicarbonate, calcice, magnezice, sodice şi hipotone.

Conform unor lucrări ştiinţifice, un factor natural de cură îl reprezintă şi aerul puternic ionizat. În unele lucrări se arată că în atmosferă are loc un fenomen rar în Europa de Est, respectiv ionii negativi din aer coboară peste localitate şi le provoacă oamenilor o uşoară stare de somnolenţă, lucru benefic celor cu afecţiuni psihice. Acest fenomen s-ar datora faptului că staţiunea se află într-o depresiune cu abundenţă vegetală, iar aerul urmează cursurile de apă încărcate cu minerale.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.