REPORTAJ: Ambulanţa, la 110 ani de când mergea la bolnavi cu trăsura şi un sergent - criză de personal şi maşini la limita de funcţionare. GALERIE FOTO

Ambulanţa serbează joi 110 ani de la apariţia în România a primului serviciu de salvare - o trăsură după model vienez, cu vizitiu şi cu sergent. După mai bine de un secol de existenţă, lucrurile au evoluat, dar multe probleme macină serviciul de urgenţă: deficit major de personal, maşini la limita de funcţionare sau oameni epuizaţi de muncă. Apar şi promisiunile, iar aniversarea capătă un ton optimist.

Aniversarea celor 110 ani de la apariţia Serviciului de Ambulanţăa început dimineaţă la ora 9.00 în Piaţa George Enescu din Capitală. Obisnuiţi cu căldura toridă, reprezentanţii tururor serviciilor de ambulanţă din România s-au aliniat în careu în piaţa bucureşteană intonând imnul ambuanţei: "Ambulanţa suntem noi, Ambulanţa pentru voi" .

Chiar dacă este un moment de bucurie, nu pot fi ignorate problemele reale cu care se confruntă ambulanţa din cauza unor decizii luate de guvernanţi, una dintre acestea fiind blocarea posturilor în sistem.

Potrivit managerului Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), dr. Alis Grasu, deficitul de personal este de 50%.

"Cel mai greu lucru este deficitul de personal. Suntem în continuare cu un deficit de personal la Bucureşti şi Ilfov de 50 la sută şi, atenţie, de 50 la sută la populaţia normată statistic, în condiţiile în care populaţia reală este de un milion, un milion şi jumătate în plus zilnic în Bucureşti. Facem faţă cu multe eforturi, cu multă dorinţă de a face bine, cu multă iubire de pacienţi", a spus Grasu.

Ea a precizat că la nivel naţional la ambulanţă ajung 2.752.367 de cazuri într-un an la nivel naţional. În Bucureşti sunt peste 400.000 de cazuri pe an, în condiţiile în care sunt 650 de angajaţi - personal operativ.

"Ar trebui să avem cel puţin dublu ca să fim corecţi din punct de vedere al legislaţiei actruale, doar la populaţia normată statistic. Sperăm să fie suplimentat numărul persoanlului operativ şi să schimbăm ambulanţele, care sunt îmbătrânite şi se defectează din ce în ce mai mult", a explicat managerul SABI, precizând că 250 de voluntari activi ajută mult activitatea serviciului. 

Problema cea mai grea este la ambulanţieri. Pentru un post de şofer la ambulanţă prima treaptă este, obligatroriu, să aibă diplomă de bacalaureat şi trei ani vechime ca şofer profesionist.

Secretarul de stat Raed Arafat promite că până la sfârşitul anului vor veni primele câteva sute de maşini pentru ambulanţă şi SMURD şi soluţii pentru rezolvarea deficitului de personal, de exemplu implicarea rezidenţilor de ani mari din medicina de familie în gărzile de la ambulanţă. 

"Acum lucrurile sunt în făgaş normal. Sperăm ca anul acesta să finalizăm pe acord cadru o cantitate mare de maşini. Avem întârzieri  foarte serioase, pentru că nu am realizat acordul cadru în utlimii patru ani. Cel puţin în primul an vor veni între 200 şi 300 de ambulanţe pentru ambulanţă şi SMURD, până înlocuim parcul pentru că deja s-a atins termneul de uzură şi ne costă mai mult reparaţiile decât achiziţia unor maşini noi cu termen de garanţie de doi ani", a afirmat Raed Arafat. 

Legat de deficitul de personal, Arafat a spus că sunt şi situaţii în care nu se prezintă nimeni la concurs. 

"Anul trecut s-a dat un număr de personal - peste 200 la serviciile de ambulanţă. Anul acesta este o modificare legislativă pentru suplimentarea personalului. Cu siguranţă, vom rezolva suplimentarea şi anul acesta, am discutat cu ministrul Voiculescu. În unele zone s-au deschis concursuri pe posturi vacante,  dar,  din păcate, nu am avut prezentare mare. Din punct de vedere al gărzilor, la ambulanţă s-a aprobat să facă şi asistenţii şi ambulanţierii, aşa că din acest punct de vedere s-a rezolvat. Dar,  cum va fi plătit acest lucru, adică garda, ţine de Ministerul Sănătăţii. O problemă reală este lipsa de personal, mai ales la consultaţii. Bistriţa nu mai putea menţine serviciul. A început să se rezove. Ca soluţii, repetăm concursul şi sper că încurajările date de Guvern, legate de majorările salariale, să fie atractive. Poate că o altă soluţie ar fi ca rezidenţii de ani mari de la medicina de familie să vină să facă gărzi", a mai spus Raed Arafat.

Coordonatroul sistemului de urgenţă din România a explicat şi evoluţia ambulanţei în acest secol. 

"110 ani nu sunt puţini. Este o veşnicie. Este o perioadă extrem de lungă. Înseamnă generaţii. Acum vorbim de un sistem complex pentru situaţii de urgenţă. Întotdeauna când clădim ne uităm la istorie şi ne uităm înapoi ca să vedem cum să clădim viitorul. Dar şi în lateral, ca să vedem greşelile şi să le îndreptăm. În ultimii ani sistemul de urgenţă a cunoscut o evoluţie rapidă şi consistentă, care continuă cu sprijin politic, dar şi cu spirijin din interior. Văzând evenimentele care au loc acum în Europa şi în lume, vedem ce înseamnă să avem un sistem de urgenţă performant", a mai spus Raed Arafat la ceremonie.

În mijloc, printre ambulanţe  doi copii mici cu mama şi bunica. Unul dintre copii, pe bicicletă. După părerea lui, ambulanţa este o bicicletă. "Ambulanţa este.... ca  o bicicletă. Nu a venit acasă la noi niciodată pentru că nu m-a durut burta, spune băiatul", spune copilul.

Aproape de scena pe care se află autorităţile este o asistentă care, deşi în scaun cu rotile după un accident produs în timp ce se întorcea de la un caz,  nu lipseşte la nicio aniversare a ambulanţei.

"Eram  în ambulanţă, acum opt ani. Reveam de la un caz, când o maşină s-a angajat într-o depăşire neregulamentară. Ne-a lovit, iar maşina s-a răsturant exact pe partea pe care stătem eu. De atunci nu am mai mers niciodată. Îmi duc viaţa ajutată de familie şi făcând treburile pe care le pot face. Nu am regretat niciodată că am lucrat la Ambulanţă, chiar dacă preţul a fost acesta - să nu mai pot să merge niciodată. M-aş întoarce şi mâine. Mi-e dor să revin la salvare, iar când aud sirena îmi vine să fug la serviciu. Îmi dau seama că nu mai pot", spune asistenta.

La ceremonie a venit şi un bărbat care lucrează de 30 de ani la Ambulanţa Timiş. Spune că îşi iubeşte mult meseria, deşi de multe ori a fost ameninţat cu moartea pentru că nu a ajuns la un caz atât de repede pe cât şi-ar fi dorit solicitanţii. Îşi aminteşte de anii în care singurul echipament de pe ambulanţă era stetoscopul.  

Prima parte a aniversării celor 110 ani de salvare în România se încheie cu o defilare a echipajelor pe ritmul imnului ambulanţei. Ziua se va încheia cu un Bal al Salvării de la care nu va lipsi o copie a trăsurii cu care erau transportaţi bolnavii acum 110 ani, când Nicolae Minovici a creat primul serviciu de salvare din România.