Cea de-a treia ediţie a Programului „Primul pas spre sănătate”, implementat de organizaţia Salvaţi Copiii România şi finanţat de Fundaţia OMV Petrom, în perioada aprilie 2025 – martie 2026, arată că 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puţin un control sau investigaţie prenatală în comunitate, în contextul în care aproape una din trei naşteri în România are loc fără niciun control prenatal. De asemenea, peste 90% dintre beneficiare indică medicul de familie ca principală sursă de informaţii privind sănătatea în perioada sarcinii şi după naştere. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în mediul rural, rata mortalităţii infantile în 2025 a fost de 6,2 la mia de copii născuţi vii, comparativ cu 4,8‰ în mediul urban, ceea ce evidenţiază inegalităţi semnificative în starea de sănătate şi în accesul la servicii medicale pentru mame şi copii.
În contextul în care aproape una din trei naşteri în România are loc fără niciun control prenatal, 64% dintre medicii din programul „Primul pas spre sănătate” declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puţin un control sau investigaţie prenatală în comunitate, informează, marţi, organizaţia „Salvaţi Copiii”.
Potrivit sursei citate, ediţia a treia a programului, desfăşurată în perioada aprilie 2025 – martie 2026, a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie selectate printr-un concurs naţional deschis. Cabinetele au primit aparatură pentru monitorizarea sănătăţii mamei şi copilului, între care ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre şi dopplere fetale. Echipamentele au ajuns în cabinete din 25 de judeţe, care deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame şi 1.609 gravide.
„Anul acesta, a debutat cea de-a patra ediţie a programului. Prin cele patru ediţii au fost dotate, în total, 223 de cabinete (62 de cabinete în ediţia a patra) cu 2.020 de echipamente medicale moderne. Finanţat de Fundaţia OMV Petrom şi implementat de Salvaţi Copiii România, programul contribuie la reducerea mortalităţii infantile prin îmbunătăţirea accesului gravidelor, mamelor şi copiilor de până la 5 ani la servicii medicale primare de calitate”, precizează Salvaţi Copiii.
„Primul pas spre sănătate” este cel mai mare program naţional dedicat susţinerii sănătăţii timpurii prin intermediul medicinei de familie. Prin dotarea cabinetelor din comunităţile vulnerabile, în special din zonele rurale, programul întăreşte prima linie de contact dintre familie şi sistemul medical, creând condiţii mai bune pentru prevenţie, identificarea timpurie a riscurilor şi intervenţie rapidă.
Rezultatele analizei de impact
Dotarea cabinetelor a apropiat investigaţiile şi monitorizarea medicală de domiciliul pacientelor. 96% dintre beneficiare au primit consultaţii în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% declară că serviciile primite au fost gratuite în totalitate. Pentru 67% dintre respondente, investigaţiile disponibile local au eliminat nevoia de a apela la alte unităţi medicale pentru servicii similare.
Pentru gravide şi mame, cabinetul de medicină de familie a devenit principalul punct de acces la îngrijire şi informare: 92% dintre beneficiare îl indică drept principala sursă de informaţii privind sănătatea în timpul sarcinii şi după naştere, iar 96% afirmă că au primit informaţii sau consiliere privind sănătatea mamei şi copilului. Totodată, 64% dintre medici declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puţin un control sau investigaţie prenatală în comunitate.
Copiii şi nou-născuţii beneficiază de evaluări şi monitorizare mai aproape de casă: 69% dintre medici menţionează dezvoltarea evaluărilor pediatrice, iar 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri. În acelaşi timp, 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultaţiilor preventive, ceea ce permite identificarea mai timpurie a riscurilor şi urmărirea continuă a sănătăţii mamei şi copilului.
Impactul măsurat:
• 96% dintre beneficiare au primit consultaţii în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% declară că serviciile primite au fost gratuite în totalitate;
• 92% dintre beneficiare indică medicul de familie drept principala sursă de informaţii privind sănătatea în perioada sarcinii şi după naştere, iar 96% afirmă că au primit informaţii sau consiliere privind sănătatea mamei şi copilului;
• 64% dintre medici declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală;
• 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puţin un control sau investigaţie prenatală în comunitate;
• 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultaţiilor cu caracter preventiv;
• Aproape jumătate dintre medici (44%) consideră că necesitatea trimiterii pacienţilor către spitale s-a redus semnificativ;
• Din perspectiva medicilor, principalele teme care necesită educaţie pentru sănătate sunt vaccinarea copilului şi planificarea familială (57%), urmate de alăptare (49%) şi monitorizarea sarcinii (43%).
Sarcinile la minore
Sarcinile la minore rămân o realitate importantă în comunităţile beneficiare. Doar 3% dintre medici apreciază că gravidele minore efectuează toate controalele recomandate, iar 15% consideră că acestea realizează majoritatea controalelor. Principalele bariere sunt nivelul scăzut de educaţie pentru sănătate (85%), condiţiile socio-economice precare (74%), lipsa sprijinului familial (43%) şi lipsa informării (33%). Datele arată că apropierea serviciilor medicale trebuie însoţită de informare şi sprijin familial pentru ca adolescentele însărcinate să poată urma constant monitorizarea prenatală.
„Intervenţia a fost orientată către familii care cumulează mai mulţi factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piaţa muncii, dependenţă economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei şi responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici. În acest context, investiţiile realizate prin Programul „Primul pas spre sănătate” au potenţialul de a produce beneficii care depăşesc sfera strict medicală, contribuind la reducerea costurilor suportate de familii, la creşterea accesului la servicii preventive şi la diminuarea inegalităţilor în accesul la asistenţa medicală primară”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
Amalia Fodor, director executiv al Fundaţiei OMV Petrom, a afirmat că Programul „Primul pas spre sănătate” demonstrează că investiţiile în medicina de familie generează impact pe termen lung în comunităţile vulnerabile.
„Prin acces mai bun la monitorizarea sarcinii, prevenţie şi educaţie pentru sănătate, contribuim la combaterea cauzelor prevenibile ale mortalităţii infantile şi la crearea unor şanse mai bune la o viaţă sănătoasă pentru fiecare copil”, a declarat Amalia Fodor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2025, rata mortalităţii infantile a fost mai ridicată în mediul rural, unde a ajuns la 6,2 decese la 1.000 de născuţi-vii, comparativ cu 4,8‰ în mediul urban. Diferenţa evidenţiază inegalităţi persistente în starea de sănătate şi în accesul la servicii medicale pentru mame şi copii. Accesul mai dificil la servicii, distanţele faţă de unităţile sanitare, vulnerabilitatea socio-economică şi accesul inegal la prevenţie şi monitorizarea sarcinii contribuie la menţinerea acestor decalaje. Consolidarea medicinei de familie şi apropierea serviciilor medicale de comunităţile vulnerabile sunt esenţiale pentru reducerea riscurilor asociate sănătăţii materne şi infantile.
Cea mai frecventă problemă de sănătate semnalată la copiii cu vârsta între 0 şi 1 an este reprezentată de infecţiile respiratorii, menţionate de 100% dintre medicii respondenţi. Acest rezultat confirmă faptul că patologia respiratorie constituie principala cauză de prezentare la medic în primul an de viaţă şi justifică importanţa accesului rapid la consultaţii în cabinetul de medicină de familie. Pe locul al doilea se află afecţiunile digestive, menţionate de 61% dintre medici, urmate de problemele de alimentaţie şi nutriţie, indicate de 57% dintre respondenţi.
Aceste rezultate arată că o parte importantă a problemelor întâlnite în primul an de viaţă nu ţin exclusiv de episodul acut de boală, ci şi de modul de îngrijire, alimentaţie, diversificare şi monitorizare a dezvoltării copilului. În acest context, rolul medicului de familie nu este doar curativ, ci şi educativ: consilierea părinţilor privind alimentaţia sugarului, alăptarea, semnele de deshidratare, creşterea ponderală şi diversificarea alimentaţiei devine o componentă centrală a îngrijirii copilului mic, mai arată organizaţia Salvaţi Copiii.
Medikatv.ro
