Cele patru organizaţii neguvernamentale care solicită, într-o scrisoare deschisă trimisă mai multor instituţii naţionale şi europene, anularea proiectului cu fonduri europene câştigat de SRI prin care se achiziţionează software şi hardware de 25 de milioane de euro, ce ar permite supravegherea generalizată a populaţiei, spun că sistemul informatic este "un adevărat Big Brother", care, în lipsa unor măsură de garantare a drepturilor oamenilor sau de limitare a accesului, ar putea duce la abuz.
Organizaţiile APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Centrul de Resurse Juridice arată, în documentul transmis Comisiei Europene, Ministerului Fondurilor Europene, premierului, Ministerului Comunicaţiilor, Comisiei de control a SRI şi CSAT, că sunt îngrijorate din cauza unui proiect de supraveghere în masă implementat de Serviciul Român de Informaţii (SRI), cu o finanţare europeană.
“SRI a câştigat un proiect pe fonduri europene (axa 2 – OS 2.3. Creşterea utilizării sistemelor de e-guvernare) prin care intenţionează să achiziţioneze software şi hardware de 25 de milioane de euro pentru «consolidare şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice». Proiectul, numit «SII Analytics», are un potenţial de supraveghere generalizată a întregii populaţii a României – un adevărat sistem informatic Big Brother – fără a avea prevăzută vreo măsură de garantare a drepturilor cetăţeneşti sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituţii publice la datele personale colectate şi integrate în acest sistem, scăpare ce încalcă serios drepturile fundamentale”, susţin semnatarii scrisorii deschise.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Principalele probleme ale proiectului, identificate de cele patru organizaţii neguvernamentale, se referă la supravegherea generalizată prin combinarea bazelor de date, lipsa oricăror garanţii şi potenţialul de abuz, faptul că bani europeni sunt utilizaţi pentru încălcarea drepturilor europene şi la rolul SRI în eGuvernare , precum şi scopul ascuns al proiectului.
În ce priveşte supravegherea generalizată prin combinarea bazelor de date, semnatarii scrisorii susţin că proiectul îşi propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituţiilor publice româneşti şi să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informaţii despre toţi cetăţenii.
“De exemplu, prin capitolul de «analiză comportamentală», orice cetăţean ar putea avea o fişă «de bună purtare» (constituită din informaţii adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fişe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informaţii publice (de ex., informaţiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale”, arată organizaţiile neguvernamentale.
O altă problemă identificată de cele patru ONG-uri, respectiv “lipsa oricăror garanţii şi potenţialul de abuz, ar rezulta din faptul că, prin agregarea bazelor de date, SRI va avea acces necontrolat la orice informaţie despre toţi cetăţeni, aceasta fiind o chestiune nereglementată în acest moment în legislaţia română.
“Legea de funcţionare a SRI datează din 1991 şi ea nu prevede mecanisme eficiente de control prin care să se garanteze că riscul abuzurilor de orice fel este redus şi că atunci când se produc abuzuri ele vor putea fi sancţionate, iar victimele despăgubite. Acest proiect, de exemplu prevede că informaţiile despre cetăţeni pot fi accesate de pe un număr uriaş de terminale (peste 750), deci practic orice persoană din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea să îl folosească şi în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetăţeanul să ştie”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii scrisorii mai semnalează şi faptul că proiectul a fost depus pe 9 iunie 2016, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public şi a fost aprobat “foarte repede”, în ciuda faptului că încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speţă dreptul la viaţa privată şi la protecţia datelor cu caracter personal (articolele 7 şi 8) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
“În acest moment, SRI derulează deja o licitaţie pentru achiziţia echipamentelor necesare şi a softurilor”, mai arată ONG-urile.
În ce priveşte rolul Serviciului Român de Informaţii în eGuvernare şi scopul ascuns al proiectului, semnatarii scrisorii deschise spun că, potrivit legii, SRI nu are nicio competenţă pe domeniul eGuvernării sau pe "dezvoltarea funcţiei de prevenţie, detectare şi luare de măsuri pentru reducerea redundanţei plăţilor în zona publică”, aşa cum sunt scopurile declarate ale proiectului.
“Mai mult, anumite părţi din proiect (vezi capitolele de «Recunoaştere facial» sau «Interceptarea comunicaţiilor» din documentul explicativ) ne indică faptul că proiectul are de fapt şi un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populaţii. De exemplu, baza de date de recunoaştere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau paşapoarte), la care SRI are acces nelimitat şi nesupravegheat, nu are nici o utilitate/justificare în «prevenirea fraudei», aşa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieţii private a tuturor cetăţenilor”, susţin organizaţiile neguvernamentale.
Semnatarii scrisorii publice solicită de urgenţă anularea licitaţiei şi a proiectului care încalcă drepturile fundamentale, includerea în condiţiile de accesare a fondurilor europene, explicit, a interdicţiei folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetăţenilor, dar şi dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească, inclusiv a legislaţiei conexe, ca şi a garanţiilor eficiente pentru stoparea abuzurilor de acest tip şi transparenţei instituţionale pentru orice proiect care depăşeşte cadrul original de securitate naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
