Municipalitatea cere primăriilor de sector o situaţie juridică a imobilelor private care reprezintă pericol public în cazul unui cutremur şi un inventar al tuturor clădirilor instituţii publice, inclusiv şcoli, grădiniţe şi spitale, pe care le au în administrare şi care trebuie consolidate, pentru a începe un program coerent de punere în siguranţă.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, s-a întâlnit joi cu reprezentanţii direcţiilor responsabile cu implementarea programului pentru reducerea riscului seismic al imobilelor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cu pericol public.
Edilul a cerut iniţierea unei campanii de informare prin care bucureştenii care locuiesc în clădiri cu bulină, încadrate în clasa I de risc seismic, să înţeleagă riscurile la care se supun dacă refuză consolidarea, dar şi o centralizare completă a tuturor informaţiilor privind proprietatea privată şi de stat din clădirile care reprezintă pericol public.
"Bucureştenii care locuiesc în clădirile cu risc seismic I, pericol public, trebuie să înţeleagă că, deşi poate părea un neajuns faptul că, pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de consolidare trebuie să se mute din propria locuinţă, este pentru binele lor şi pentru binele celor dragi. Subliniez că Municipalitatea pune la dispoziţia bucureştenilor care doresc să-şi reconsolideze locuinţele două blocuri cu 120 de apartamente, în centrul Capitalei, în Piaţa Naţiunilor Unite. Acestea sunt locuinţe de necesitate, din care sunt ocupate doar 30 de apartamente", a declarat primarul general.
Gabriela Firea crede că sunt necesare ample acţiuni de informare şi pentru bucureştenii care locuiesc în Centrul Vechi, astfel încât aceştia să conştientizeze riscul la care se expun locuind în clădiri pericol public şi să accepte începerea acţiunilor de consolidare.
Municipalitatea precizează că, în Centrul Istoric, pe baza documentelor proprietarilor, prevăzute de lege, are în program contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la trei clădiri, pentru alte două clădiri sunt în curs de elaborare proiectele de consolidare, iar pentru o clădire urmează contractarea proiectării lucrărilor de consolidare.
De asemenea, pentru alte 10 clădiri din Centrul Istoric ce necesită consolidare şi care se află în proprietatea statului s-au elaborat studii şi expertize, urmând ca în Consiliul General să se decidă dacă finanţarea se va face din bugetul local sau în parteneriat public-privat.
Firea a spus că se va lua în calcul şi varianta accesării de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de consolidare la imobilele proprietate private din Centrul Vechi, costuri care să fie recuperate ulterior de la proprietari, eşalonat.
În prezent, lista imobilelor expertizate tehnic existente în Bucureşti cuprinde 183 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, precum şi 172 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic, fără pericol public. Până în prezent, 75 de clădiri au fost consolidate.
Municipalitatea a precizat că pentru 62 clădiri dintre cele 183 au fost depuse documentele legale de către asociaţiile de proprietari, însă doar pentru 11 imobile sunt încheiate contracte de execuţie a lucrărilor şi numai la trei dintre acestea sunt deschise şantiere.
De asemenea, pentru alte 19 clădiri sunt elaborate proiectele de consolidare, iar pentru restul de 29 imobile, dosarele proprietarilor sunt incomplete.
Asociaţiile de proprietari de la celelalte 121 de imobile, deşi au fost notificate, nu au depus până în prezent niciun document.
În ceea ce priveşte consolidarea clădirilor aflate în administrarea municipalităţii, până prezent au fost consolidate sau reabilitate monumente istorice de interes public, precum Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, Muzeul "Nicolae Minovici", sediul vechi al Primăriei Capitalei, Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta. De asemenea, se află în derulare proiecte de consolidare la Arcul de Triumf şi Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu".
Primăria Capitalei a mai consolidat 100 de şcoli în cadrul programului confinanţat de Banca Europeană de Investiţii, precum şi Teatrul “Constantin Tănase”, aflat pe Calea Victoriei la nr. 33-35, unde a fost necesar acordul proprietarilor locuinţelor situate deasupra spaţiului aferent teatrului.
Din punct de vedere tehnic şi juridic, în aceeaşi situaţie se află şi alte teatre şi spaţii publice, însă fără acordul tuturor proprietarilor, în condiţiile legale actuale, nu se pot întreprinde acţiuni de consolidare. În această situaţie este Teatrul “Constantin Nottara” de pe bulevardul Magheru nr. 20, unde proprietarii refuză consolidarea, şi pentru care la iniţiativa teatrului s-a elaborat o nouă expertiză, a precizat municipalitatea.
Primăria Capitalei mai are în prezent în execuţie lucrări de consolidare la Teatrul “Ion Creangă” şi la Teatrul Evreiesc, aflate în clădiri care au numai această destinaţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
