Ministrul Apărării, Gabriel Leş, afirmă că el a considerat că prelungirea mandatului actualei conduceri a Statului Major al Apărării ar fi reprezentat "un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership" şi că a încercat să discute cu preşedintele Klaus Iohannis pe acest subiect, însă i s-a transmis că "este ocupat". "Este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală", spune Leş, adăugând că situaţia decretului de prelungire emis de preşedinte "din punct de vedere juridic este fără echivoc".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Odată cu preluarea funcţiei de ministru al Apărării în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018, am luat act de faptul că mandatul actualei conduceri SMAp se apropie de final, astfel că trebuia identificată cea mai bună soluţie într-un interval de timp foarte scurt. Prelungirea mandatului ar fi reprezentat un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership. Resursa umană este cel mai important atu al Ministerului Apărării Naţionale, iar în calitate de ministru resping orice ingerinţă politică de natură să afecteze aceste valori ale Armatei", scrie Gabriel Leş, marţi, într-o postare pe Facebook.

El spune că aduce precizări punctuale "întrucât s-a încercat vehicularea unor argumente şi informaţii false în spaţiul public".

Leş afirmă că, din perspectivă legală, s-a speculat asupra faptului că ministrul Apărării nu a respectat condiţia ce prevede că propunerea trebuie să vină din rândul şefilor categoriilor de forţă sau de locţiitor SMAp.

"Doresc să clarific pe această cale, încă o dată, că eu nu am mers la Cotroceni cu o propunere în plic. În realitate, am solicitat CSAT avizul pentru a numi un general al armatei române cu recunoaştere internaţională în poziţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, urmând ulterior să emit ordinul de ministru aferent. Numai după aceste etape preliminare propunerea putea fi înaintată către preşedinte spre emiterea decretului de numire, aceasta fiind pasul procedural final. Preşedintele a respins în mod reflex, fără argumente, solicitarea iniţială (care este în fapt apanajul ministrului), anulând întregul eşafodaj pe care se întemeia procedura legală de numire. Teza conform căreia am mers la Cotroceni pentru a solicita emiterea unui decret de numire (sau a mai multora) pentru o persoană neeligibilă este profund neadevărată", susţine Leş.

Potrivit acestuia, lipsa dialogului a fost "cea de-a doua linie de argumentare prin care s-a încercat culpabilizarea celor implicaţi în procedură".

"Vă pot spune, ca am avut numeroase iniţiative de a dialoga pe această temă cu Palatul Cotroceni. Deşi este de notorietate tensiunea care există între guvern şi preşedinţie, am făcut tot posibilul pentru a evita o stare de ostilitate, şi subsecvent un blocaj. Eu înţeleg rolul ministrului Apărării ca fiind un personaj discret, dar activ, care nu face din Armată o tribună de la care să-şi optimizeze scorul electoral. Concret, l-am contactat direct, şi din timp, pe preşedinte pentru a discuta deschis, spre a avea perspectiva domniei sale asupra problemei, însă reacţia a venit prompt: «Preşedintele este Ocupat!»", afirmă ministrul Apărării.

El mai spune că "este limpede că s-a încercat o ambuscadă".

"Privind retrospectiv este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală. Îmi asum totuşi vina de a fi mizat pe faptul că preşedintele nu-şi va permite să abordeze domeniul apărării şi securităţii în cheie pur electorală", afirmă Leş.

Referitor la decretul de prelungire a mandatului de şef SMAp (pe perioada maximă de un an) emis de preşedinte, Leş spune că "situaţia din punct de vedere juridic este fără echivoc".

"În mod absolut simetric, propunerea de prelungire se supune aceleiaşi proceduri ca şi cea de numire. Avem un singur precedent în acest sens, respectiv decretul 882 din septembrie 2010, unde veti regăsi explicit sintagma în fundamentarea emiterii decretului: «Având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi avizul prim-ministrului». Cred că este absolut evident că rolul CSAT în această procedură a fost la rându-i viciat, preşedintele făcând informarea exclusiv la televizor şi nu în cadrul şedinţei Consiliului aşa cum o cere legea şi regulamentele de funcţionare", mai spune el.

El susţine că a trimis toate documentele care intrau pe ordinea de zi cu 10 zile înainte, "astfel că dacă ar fi existat un minimal deziderat pentru soluţionarea problemei, Preşedintele, sau consilierii domniei sale (cu care a existat dialog) ar fi putut emite obiecţii, ori cereri de clarificare, în timp util".

"Cu atît mai ambiguă este situaţia din perspectiva Ministerului Apărării cu cât instituţia noastră are un cadru militar cu grad de general delegat la Cotroceni, pe funcţia de secretar CSAT, care are explicit rolul de a verifica conformitatea procedurii şi documentelor ce intră pe ordinea de zi. Înţeleg că domnia sa nu şi-a făcut datoria, pentru că nu a semnalat niciuna dintre aşa-zisele probleme de legalitate invocate de preşedinte. Ori, aceste probleme în fapt nu există, iar preşedintele a tratat situaţia exclusiv politic, în detrimentul celor mai elementare norme juridice", mai spune Leş.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la finalul lunii decembrie, că CSAT nu a aprobat propunerea ministrului Apărării pentru şeful Armatei, situaţie care a fost generată de incompetenţa PSD. Preşedintele a anunţat că a semnat decretul de prelungire a mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă.

La rândul său, în 28 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a declarat că decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis este nelegal şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că a decis prelungirea mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă, întrucât legea îi permite acest lucru şi ar fi fost ”inadmisibil şi imposibil” ca Armata să rămână fără conducere. În plus, şeful statului susţine că nu există un conflict de natură constituţională în această problemă.

Întrebat cum vede demersul premierului Viorica Dăncilă referitor la o eventuală sesizare a CCR în urma semnării decretului de prelungire a mandatului Şefului Statului Major, Iohannis a declarat: ”Eu văd că nu se poate sesiza Curtea Constituţională. Eu am semnat acel decret, fiindcă aşa îmi permite legea. Legea specifică, spune clar. Mandatul şefului Statului Major poate fi prelungit. Una la mână, nu scrie niciunde în lege că Preşedintele trebuie să aştepte propunerea ministrului pentru prelungire. Doi, vă daţi seama ce ar fi fost ca România să nu aibă şef al Armatei. Este inadmisibil şi imposibil aşa ceva”.

În plus, Iohannis afirmă că ”PSD, care a fost incapabil să vină cu o propunere serioasă, nu are decât să stea şi să se mai gândească”.

”Eu nu am cum să stau în România fără şef al Armatei, drept pentru care am prelungit mandatul generalului Ciucă, care a făcut o treabă foarte bună în cei patru ani. Stau foarte liniştit cu el ca şef al Armatei pentru încă un an de zile. Mi se pare o soluţie foarte bună, o soluţie care este perfect pe lege şi pe Constituţie. (...) Bineînţeles că nu există niciun conflict, nu există absolut niciun conflict şi nicio discuţie pe această temă”, a mai spus şeful statului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.