Ministerul Mediului a absorbit în ultimele şase luni aproximativ 200 de milioane de euro din fonduri europene, prin avizarea a peste 200 de planuri de management pentru arii protejate, demers care instaurează măsuri de protecţie a speciilor şi habitatelor pentru peste 500 de situri, anunţă instituţia.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a aprobat, prin ordine de ministru, 210 planuri de management pentru arii naturale protejate, instaurând măsuri de protecţie a speciilor şi habitatelor pentru peste 500 de situri de importanţă comunitară şi avifaunistice.
În cazul în care planurile nu ar fi fost aprobate în cursul acestui an, sumele s-ar fi pierdut, precizează MMAP, care arată că aprobarea planurilor de management va genera deschiderea liniei de finanţare pentru Biodiversitate din Programul Operaţional Infrastructură Mare.
Astfel, administratorii şi custozii vor putea să acceseze linia de finanţare care le este dedicată, susţine MMAP.
”Aprobarea planurilor de management va determina o stare favorabilă a conservării speciilor şi habitatelor din toate aceste areale. La momentul preluării mandatului am constatat că, în perioada 2012-2016, au fost promovate doar 10 planuri de management. Iată că, din luna martie şi până în prezent, am reuşit să aprobăm 210 astfel de planuri. A fost un efort susţinut al mai multor departamente din cadrul Ministerului Mediului, dar şi al colegilor din celelalte ministere avizatoare. Practic, dacă în anii trecuţi termenul de aprobare al unui plan de management era şi de şase luni, am reuşit să operaţionalizăm procedura astfel încât rata de aprobare să fie de un plan la fiecare 15 zile”, a declarat Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Potrivit Cristianei Paşca-Palmer, biodiversitatea este una dintre cele trei priorităţi majore ale mandatului său, împreună cu pădurile şi economia verde.
”25 la sută din teritoriul României se află sub o formă de protecţie, iar acest lucru vine cu anumite responsabilităţi, dar şi cu multiple beneficii. Mi-am propus să schimbăm viziunea pe care mulţi români o au faţă de protecţia mediului, cum că ar fi o barieră în calea dezvoltării. Acest capital natural unic de care România dispune creează foarte multe oportunităţi de dezvoltare, totul este să ştim să le accesăm”, a mai spus ministrul Mediului.
Planul de management al unei arii naturale protejate este documentul-cadru care defineşte respectiva arie. Planul conţine descrierea ariei protejate, inclusiv limitele şi zonarea acesteia, prezentarea stării actuale a speciilor şi habitatelor, dar şi un proiect de măsuri care să îmbunătăţească starea de conservare a speciilor şi habitatelor, precizează MMAP.
”Există cazuri unde lipsa planului de management a dus la degradarea ariei protejate, aproape până la dispariţie. Spre exemplu, rezervaţia naturală Lacul Peţea, din judeţul Bihor, care adăposteşte specii unice în Europa - roşioara lui Racoviţă sau nufărul galben - reprezintă un habitat distrus din cauza supra-exploatării apelor termale din zonă. Speciile sunt ţinute, de ani de zile, în condiţii artificiale, tocmai pentru a împiedica dispariţia acestora. Acum, prin noul plan de management, este dispusă refacerea habitatelor ecologice şi repopularea zonei”, a explicat ministrul Cristiana Paşca Palmer.
În ceea ce priveşte comunităţile, cei care deţin terenuri în arii naturale protejate şi nu pot desfăşura anumite activităţi vor putea primi compensări financiare, susţine MMAP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
