Mii de credincioşi ortodocşi şi preoţi, purtând în mâini ramuri de salcie sau finic şi flori au participat, sâmbătă, la procesiunea de Florii din Capitală, intonând imnuri şi cântări specifice Postului Mare.
Procesiunea a început în jurul orei 16.00, după slujba Vecerniei oficiate de PS Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la biserica Mănăstirii Radu Vodă şi după sfinţirea ramurilor de finic şi de salcie. Preoţii, îmbrăcaţi cu straie în culoarea galben, pregătite special pentru acest fel de acţiuni bisericeşti, având ramuri de finic în mâini, s-au încolonat în spatele monahilor care purtau sfânta cruce şi steaguri bisericeşti, urmaţi de diaconi cu cădelniţe, elevi seminarişti şi credincioşi.
La procesiune a fost adusă în acest an icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, pe care preoţii o purtau pe umeri.
"Vin în fiecare an în pelerinaj. Merg şi în pelerinaj în străinătate cu Biserica. Am o mare bucurie, parcă retrăiesc vremurile de acum mii de ani şi plec cu o stare de fericire greu de explicat", a spus o femeie de aproape 50 de ani.
De lângă femeie tâşneşte un băiat de vreo zece ani, care întreabă: "Pot să vă spun şi eu ceva? Şi eu merg în pelerinaj, chiar cu colegii. Unii nu vor să vină pentru că nu-i lasă părinţii, dar cei mai mulţi elevi vin, pentru că o iubim de doamna de religie. Merg şi la Biserică. Pe doamna o cheamă Julieta, din Romeo şi Julieta. O cunoaşte toată lumea, pentru că este şi bună, şi draguţă".
Între pelerini, un grup îmbrăcat în port naţional, bărbaţi şi femei fluturând steagul tricolor, condus de Gigi Becali.
Preotul Aurel Mihai, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, spune că pelerinajul este ca o mărturisire a credinţei.
"Acest pelerinaj este o mărturisire a credinţei, nu vrem să demonstrăm ceva cuiva. Acum se încheie postul şi urmează o săptămână de post şi mai aspru, cu puţină pâine şi apă la sfârşitul zilei. Începe Săptămâna Patimilor. Să ne rugăm mai mult, să credem mai mult", a spus părintele Aurel Mihai.
El a adăugat că pelerinajul de Florii îşi are originea încă din perioada secolului al IV-lea. "A fost interzis de regimul comunist în 1948 şi a fost reluat în anul 2008. De atunci, el s-a extins mult în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe din ţară şi din străinătate”, a mai spus preotul Aurel Mihai.
Procesiunea a ajuns la Catedrala Patriarhală după mai multe opriri şi momente de rugăciune, pe traseul bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Şerban Vodă, strada Principatele Unite, strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei. Prima oprire a fost la Catedrala "Sfântul Spiridon Nou”, apoi la Biserica "Sfânta Ecaterina”. Credincioşii şi clericii au ajuns apoi pe Dealul Patriarhiei, unde pe Colina Bucuriei i-a întâmpinat PF Daniel.
Patriarhul a sfinţit icoana cu agheasmă, i-a binecuvântat pe pelerini şi a rost un cuvânt de învăţătură.
"Pelerinajul de Florii este o comemorare şi o mărturisire a învierii lui Lazăr din Betania, fratele surorilor Marta şi Maria, dar şi o mărturisire a credinţei în Învierea de obşte care va avea loc la sfârşitul veacurilor....Astăzi, noi ne asemănăm cu cei care L-au întâmpinat pe Hristos când intra în Ierusalim...Totodată, prin acest pelerinaj, mulţumim Domnului Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru întreaga omenire, deşi aceasta nu era vrednică de el, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel zicând: «Dumnezeu îşi arată dragostea lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi». De aceea, considerăm că atât efortul duhovnicesc, cât şi cel trupesc pe care suntem datori să le oferim ca un prinos de mulţumire şi cinstire aduse Domnului Iisus Hristos se împletesc şi se evidenţiază reciproc în comuniunea-procesiune pe care o trăim astăzi ca pe o arvună a bucuriei Sfintelor Paşti şi a vieţii de veci din Împărăţia Cerurilor", a spus PF Daniel.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai spus că pelerinajul are folos pentru că ne scoate din izolare şi ne aduce în comuniune, în rugăciune şi cântare şi astfel se binecuvântează tot oraşul. Stâlpările sau ramurile de salcie şi finic sunt simbolul credinţei. Dar şi simbolul vitruţilor pe care noi le-am adunat prin post, prin spovedanie, prin împărtăşanie, prin spovedire mai deasă, prin fapta şi tot cuvântul bun, prin acumulare de lumină din sfintele scripturi şi slujbele mai lungi”, a continuat patriahul Daniel.
"Să întâmpinăm praznicul Intrării Domnului în Ierusalim într-un mod bineplăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne pentru sporirea duhovnicească a creştinilor, dar şi purtând în iubirea noastră şi în rugăciunile noastre pe cei care suferă, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: Bucuraţi-vă în nădejde, în suferinţă fiţi răbdători, la rugăciune stăruiţi. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei ce plâng. Să mărturisim în orice timp şi în orice loc credinţa noastră în Domnul Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat, să împărtăşim pacea lui Hristos şi bucuria credinţei în jurul nostru, în familie şi în societate, spre slava Preasfintei Treimi şi mântuirea oamenilor", a mai spus patriarhul României.
PF Daniel a precizat că finicul nu înlouieşte salcia, ci doar ne aminteşte că la Ierusalim s-a folosit mai des acesta.
"Salcia noastră românească nu trebuie să fie înlocuită cu finicul, că noi românii avem tendinţa adesea de a lua din străini şi a uita ce este bun româneşte. Salcia are simbolul deosebit al smereniei, al prospeţirii. Salcia se aseamănă cu omul care a postit , care a îngenuncheat, a făcut multe metanii şi are o frumuseţe specială, duhovnicească. Salcia mai are şi un simbol al faptei bune care prinde rădăcini oriunde o pui. Salcia prinde rădăcini dacă o pui într-un loc umed, ca şi un creştin bun, care udă cu lacrimi locul unde se află", a mai spus patriarhul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
