Dr. Bogdan Florea este medic neurolog în Cluj-Napoca şi este cel care a pus bazele Reţelei de Telemedicină în Epilepsie în 2016, prima şi singura de acest fel din România, în cadrul căreia au fost cumpărate 12 electroencefalografe de ultimă generaţie situate atât în spitale de stat unde oamenii îşi pot face analizele cu bilet de trimitere, cât şi în spitale private, în multe dintre acestea existând posibilitatea decontării prin CNAS. Proiectul a fost premiat în trecut drept cel mai inovator proiect. Ideea reţelei a venit odată cu nevoia oamenilor de a avea un centru de specialitate aproape de casă şi să nu mai fie astfel nevoiţi să meargă distanţe foarte mari spre centrele universitare. Medicul a explicat News.ro cum funcţionează acest sistem.
„Telemedicina nu înlocuieşte actul medical, face viaţa mai bună pacienţilor şi medicilor care lucrează în reţea”
„Reţeaua de telemedicină cuprinde în prezent 12 centre în tot atâtea oraşe din ţară, sunt dotate cu câte un echipament video EEG performant şi sunt pe mâinile unor oameni pricepuţi sau care se profesionalizează de la o zi la alta.
Gândul de telemedicină a pornit după ce observaţia empirică a fost că avem locuri în România în care se lucrează impecabil în epilepsie, dar din păcate avem şi locuri mai îndepărtate geografic sau cu tineri medici mai puţin experimentaţi care aveau nevoie de ajutor şi atunci pacienţii nu mai au tendinţa obişnuită de a se urca în tren şi de a veni, de obicei neprogramat, în centrele universitare unde pun presiune mare, şi să încerce să-şi caute de sănătate acasă la ei sau cât mai aproape de casa lor.
Avem locuri în care echipamentele sunt instalate în spitale publice de stat şi sunt locuri în care sunt în cabinete private, dar dacă aceste cabinete sunt în contract cu Casa de Asigurări cu bilet de trimitere pot ajunge să aibă acces acolo. Iată în ce oraşe: Suceava, Iaşi, Miercurea Ciuc, Sebeş, Alba, Braşov, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Oradea, Cluj.
Telemedicina nu înlocuieşte actul medical, face viaţa mai bună pacienţilor şi familiilor lor şi face viaţa bună şi medicilor care lucrează în reţea. Telemedicina este folosită poate un pic incorect când ne referim la culegerea de date brute medicale şi transmiterea lor către un cabinet, aici nu este cazul ăsta. Deci pacientul trebuie să se prezinte într-un cabinet, unde este examinat, investigat, i se face un minim dosar, istoric, cu analize, cu evoluţia în timp, se procedează la o înregistrare EEG de foarte bună calitate, medicul, local încearcă să găsească o soluţie acolo local şi numai dacă intră în dificultăţi, are nevoie de a doua sau a treia opinie medicală apelează la un coleg din reţea, care colegi pot privi acelaşi ecran, astăzi tehnic este posibil, să caute o a doua, a treia opinie medicală spre binele pacientului. Iar dacă medicii nu reuşesc atunci pot apela la cineva dintr-un centru cu mare experienţă internaţională.
„Epilepsia nu se întâmplă numai în centrele universitare”
Ideea a venit lucrând şi cu o observaţie simplă că foarte mulţi pacienţi fac drumuri lungi şi obositoare de acasă de la ei în centre universitare. Eu, ca medic în Cluj, mai mult de 50% din pacienţi nu sunt clujeni, vin din ţară. Ce face o mamă sau un tată care are un copil care prezintă o criză de epilepsie? Îşi ia copilul în braţe şi merge unde vede cu ochii. Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Cluj, este anormal pentru că epilepsia nu se întâmplă numai în centrele universitare”, a explicat medicul.
În afară de Reţeaua de Telemedicină, medicul Bogdan Florea îşi doreşte să înfiinţeze în viitorul apropiat un centru de sprijin psihologic pentru familiile în care sunt copii sau adolescenţi diagnosticaţi cu epilepsie. Iată cum ar putea funcţiona un astfel de centru:
„Unul dintre obiectivele reţelei de telemedicină este întărirea sistemului cu un centru de sprijin psihologic al părinţilor care află acest diagnostic pentru copiii lor şi al adolescenţilor care au acest diagnostic. Pentru că este un moment delicat să-i spui unei mămici că puiul ei are epilepsie la vârsta de 3, 4 ani, i se pare că se termină lumea. Să-i spui unui puştan de 17 ani care abia aşteaptă să-şi ia permisul de conducere, abia aşteaptă să dea examenul la Academia Militară că i se taie aripile e un moment dificil. Obiectivul, să sperăm anul acesta dacă reuşim, este înfiinţarea unui centru psihologic, practic un telefon care se direcţionează către un rezident de an mare sau un medic tânăr specialist sau un psiholog care ştie să dea nişte răspunsuri şi să orienteze un pic, acest centru nu dă diagnostic, nu oferă soluţii magice, dar în momentele acelea e important să direcţionezi, să orientezi un pic familia, pacientul încotro să o apuce, ce analize trebuie să facă, unde e cel mai apropiat centru de epilepsie, care e cronologia lucrurilor în viitor, îmbărbătare, lucruri care contează.
M-am gândit şi sunt deschis oricărei colaborări cu statul... acum... statul, statul suntem noi, statul are şi alte mari preocupări în neurologie, epilepsia e pe locul 4, 5 pe podiumul patologiilor neurovasculare, epilepsia e cumva o cenuşăreasă, nedrept titlul ăsta.
Prin ONG-ul prin care se desfăşoară acest proiect - am avut această iniţiativă, probabil că se va atinge o masă critică, probabil că vor fi tot mai mulţi pacienţi, până în acest moment avem 22.000 de pacienţi care au fost examinaţi cu peste 32.000 de înregistrări EEG, de zi şi de noapte.
Altceva important la care nu ne-am gândit şi am aflat după aceea, 65% din pacienţii care au păşit într-unul din cabinete, deci două treimi din ei au avut nevoie de schimbarea schemei de tratament. Fie înlocuirea unor medicamente, fie ajustarea de doze cu scăderea frecvenţei crizelor, adică fără dubii avem beneficiu în calitatea vieţii acestor oameni”, a precizat medicul.
Medicul a explicat şi că presiunea asupra medicilor din marile centre universitare este foarte mare, astfel încât este foarte necesar să existe în fiecare judeţ câte un centru de epilepsie, scăzând astfel această presiune. Dr. Bogdan Florea personal s-a confruntat cu burnout-ul, medicul consultând la Cluj-Napoca pacienţi veniţi din toate colţurile ţării. În centrele universitare ar trebui să ajungă, mai spune medicul, numai cazurile complicate sau cu adevărat foarte grave.
„Avem centre în care se lucrează impecabil, ca în New York, ca în Viena, vorbesc de Bucureşti, vorbesc de Cluj, Iaşi, dar presiunea care se pune pe aceste sisteme...dacă discutaţi cu medicii implicaţi în efortul ăsta împotriva epilepsiei toţi sunt epuizaţi şi cu pacienţii la uşă, nu toţi programaţi în mod elegant, evident, şi sunt disperaţi cu timpul, pentru că timpul e o resursă limitată.
Ce ar trebui făcut, ar trebui ca în fiecare judeţ să existe un centru de epilepsie şi monitorizare EEG. Şi atunci pacientul să aibă aproape de casa lui acest cabinet dedicat epilepsiei, cu un medic tânăr, cu o asistentă ageră, medicul să fie vorbitor de engleză, să se profesionalizeze, să facă aceste lucruri local. Medicul găseşte o soluţie local, dacă sunt cazuri complicate, sindroame genetice, comorbidităţi, doar pe acelea să le direcţionezi către centrele universitare cu mare experienţă, adică să nu pui presiunea, vorba românului, se încarcă pe măgarul care duce.
Burnoutul nu este un concept abstract, eu am trecut prin asta, eu nu mi-am dat seama că sunt în burnout. Burnout înseamnă o epuizare însoţită de modificări emoţionale, de modificări cognitive, şi de detaşare. Şi medicii au fost epuizaţi, eu ştiu, cel puţin la mine în apropierea mea în Cluj-Napoca eu am văzut medici în pandemie care stăteau 36 de ore, 48 de ore , acolo făceau duş, acolo mâncau, acolo lucrau, cu cearcăne şi cu...de ce, pentru că au început să cadă dintre ai noştri.
Dacă vă amintiţi, dacă era COVID pozitiv o asistentă, se închidea toată secţia. Oamenii nu plecau din spital. A fost o perioadă în care nu ne înjuram medicii, a fost cea mai senină perioadă în lumea medicală. S-a terminat pandemia, au început cu obiceiurile mai puţin...favorabile”, a spus medicul.
Soluţii pentru lipsa de personal din sistemul medical românesc. Dr. Bogdan Florea spune că o soluţie sunt cursurile de pregătire continuă în domeniile în care medicii se pregătesc dar şi rămânerea în sistem a expertizei medicilor, odată ce aceştia pleacă din sistem, prin baze de date ale pacienţilor trataţi care pot deveni ghid şi pentru medicii nou intraţi în sistem.
„Să ademenim tinerii să rămână în ţară în primul rând, cursuri de pregătire profesională continuă şi în domeniile care îi pasionează pe aceşti oameni şi încurajare. Apropos de telemedicină în epilepsie, eu sunt medic neurolog în Cluj, eu în cariera mea pot să văd 10 mii de pacienţi, un medic priceput în Bucureşti poate să vadă într-o carieră 12 mii de pacienţi, un medic în Iaşi poate să vadă 16 mii, dau un exemplu. Ce se întâmplă cu expertiza medicului din Iaşi când pleacă din sistem? Nimic. Şi atunci cum ar fi să luăm acei 10 mii de pacienţi din Cluj, 10 mii din Bucureşti cu 12 mii din iaşi cu 8 mii din Sibiu şi să facem o bază de date de 100 de mii de pacienţi din care să învăţăm cu toţii şi bune şi rele, ce greşeli am făcut, ce facem mai bine, comportament de prescripţie, reacţii adverse, efecte secundare. Şi care să fie un schelet, un rudiment de bază de date cu toate învăţăturile bune şi rele pe care le putem extrage de acolo.
Noi oficial avem aproximativ 110 mii de persoane înregistrate cu epilepsie şi asta din medicamente, adică deducţia se face din reţetele compesate şi gratuite care au serie şi pot fi monitorizate şi care sunt cu prescripţie de antiepileptice. Dar noi trăim pe proiecţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, noi nu ştim câţi pacienţi cu epilepsie sunt în România, nu este doar vina autorităţilor că nu au făcut un registru, pacienţii nu spun, familia nu spune pentru că este într-adevăr stigma socială, ”Vai de mine, ce o să spună lumea”. Ce o să spună? Nu o să spună nimic, haideţi să ne căutăm de sănătate”, a explicat medicul.
Proiect unic cu ajutorul Orchestrei Mondiale a Medicilor. Din banii obţinuţi din vânzarea biletelor la concertele Orchestrei din această lună în România vor fi cumpărate unul sau două aparate video EEG pentru extinderea reţelei de telemedicină, la Târgu Mureş, dar şi într-un judeţ din sudul ţării. Analizele vor fi accesibile pacienţilor cu bilet de trimitere.
„Orchestra Mondială a Medicilor, care înseamnă peste 1800 de medici din 5 continente, obişnuieşte să ţină două concerte pe an pentru cauze mari, primăvara şi toamna. Anul acesta în luna mai este o bucurie să spun, pentru prima dată în istoria Orchestrei Mondiale a Medicilor, cu excepţia SUA, vin a doua oară în aceeaşi ţară, vin în România. Joi 25 mai la Cluj, sâmbătă 27 mai, Ateneul Român Bucureşti şi din toate fondurile obţinute vrem să cumpărăm unul sau două aparate video EEG cu care să dezvoltăm reţeaua de telemedicină. Vin şi din autorităţi. Eu am mare încredere, când se va atinge masa aceea critică, probabil că va fi o discuţie cu soluţii.
Aparatele vor fi puse acolo unde găsim acei medici şi asistenţi care îşi doresc să muncească şi care prin contract se angajează că vin o dată pe an la curs, medicii, trei ani consecutiv şi de două ori pe an, asistenţii, 3 ani consecutiv. Aceste aparate nu sunt cadorisite, nu împroprietărim pe nimeni, acestea sunt patrimoniul ONG-ului nostru care prin contract de comodat oferă dreptul de a le utiliza şi administra.
Degeaba oferi o maşină de două milioane de euro dacă nu sunt şi oamenii pregătiţi pentru treaba asta. Avem discuţii înaintate cu Spitalul Judeţean Târgu Mureş şi avem discuţii înaintate şi în sudul ţării, vom vedea exact unde”, a precizat dr. Bogdan Florea.
Info Plus
Dr. Bogdan Florea este medic primar neurolog în Cluj-Napoca. A pus bazele Reţelei de Telemedicină în Epilepsie. Reţeaua este legată la câteva centre de excelenţă din Europa şi din lume astfel încât medicii români pot cere opinii şi de la medicii străini care tratează afecţiunea. Dr. Bogdan Florea a devenit foarte cunoscut în lumea medicală internaţională pentru că a descoperit o nouă stare a creierului, alături de alţi doi profesori reputaţi ai lumii. Descoperirea face referire la faptul că în come foarte profunde, creierul funcţionează într-un tip de regim de avarie, aşa încât creierul este pregătit să funcţioneze la niveluri de avarie mult mai profunde faţă de cât se aşteptau medicii până la această descoperire. Aceste informaţii nu existau până atunci în manualele de medicină şi înseamnă un bagaj important pentru cercetarea în acest domeniu, ajutându-i astfel pe medici să lupte pentru vieţile celor aflaţi în stare foarte gravă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
