Singurul român care deţine titlul de Fellow al Colegiului Regal Britanic de Chirurgie, medic neurochirurg care şi profesează acum în ţară, luând decizia de a reveni din Marea Britanie după 8 ani, a povestit News.ro experienţa anilor petrecuţi în Anglia, despre diferenţele în linii mari dintre sistemul medical din Marea Britanie şi cel din România, dar şi ce proiecte are în desfăşurare în România. Medicul Horaţiu Ioani profesează la Spitalul Clinic Colentina din Capitală, unde are alături oameni care la rândul lor au lucrat în străinătate, însă s-au întors în ţară convinşi că se poate face şi aici performanţă.
Dr. Ioani doreşte cel mai mult ca pacientul să ajungă cât de repede posibil la cea mai bună echipă medicală pentru el şi la tratamentul de care are nevoie, în ceea ce în Marea Britanie se numeşte ”clinical pathway” al pacientului, traseul clinic al pacientului, un segment extrem de bine dezvoltat în sistemul medical britanic.
„A meritat întoarcerea în ţară, am găsit foarte multă deschidere, pe toate planurile, şi la nivel de decidenţi politici,şi administrativ, colegi, e de bine şi a fost productiv.
Sunt fellow, membru eşti iniţial, şi apoi, după examen, devii fellow. E o certificare a ceea ce ai învăţat acolo, nu am nişte avantaje în viaţa de zi cu zi a titulaturii în sine, doar că am acces la colegi de acolo când vreau să discut cazuri. De exemplu, cazuri oncologice, tumori sau cazuri de chirurgie spinală complexă, adică avem discuţii legate de care ar fi cea mai bună terapie, facem o fixare mai mare, mai mică, o decompresie, chestii tehnice. Sau pe partea de oncologie, dacă au apărut ceva tratamente noi într-o anumită zonă care se dau în Anglia şi nu se dau în alte părţi sau ce mai zice cercetarea pe o anumită temă, lucruri de genul acesta”, a spus Dr.Ioani.
Mai mulţi medici din echipa Dr. Ioani, dar şi din alte specialităţi prezente la Colentina, au ales să se întoarcă în ţară, să facă performanţă aici. Un pacient ajunge să fie văzut, îngrijit de 10-15 medici de diferite specialităţi, afirmă Dr. Ioani.
„Avem chiar mulţi medici din această categorie, cumva Colentina are foarte mulţi medici care activează şi care la un moment dat în formarea profesională au mers în străinătate, pe linia asta sunt şi pe neurochirurgie şi în alte specialităţi sunt medici care au parcurs etape de pregătire şi în străinătate şi care s-au întors în România şi încă ţin legătura cu ţările pe unde au fost. Strict departamentul de neurochirurgie are 8 medici, dar noi nu trăim într-o bulă, colaborăm cu medicii de la Colentina, în total pentru un pacient care vine la tratament la mine cred că sunt vreo 10-15 specialişti şi personal care intervine într-o formă sau alta al managementului, de la consultul de cardiologie, kinetoterapie, anestezie, neurologie”, a explicat medicul neurochirurg.
Diferenţa faţă de sistemul de sănătate britanic: clinical pathway, sau traseul pacientului. Există proceduri clare în Marea Britanie care se aplică atunci când pacientul cu o anumită afecţiune trebuie să primească îngrijire medicală. Un pacient cu o tumoră cerebrală trebuie să aibă în doar câteva zile un plan de tratament bine stabilit, explică medicul. Sistemul de acces rapid la medici şi tratament trebuie implementat în mod deosebit în cazul zonelor rurale, accesul fiind mult mai uşor în centrele universitare.
„În primul rând, e o chestie aşa, care nu e ceva palpabil, este vorba despre parcursul pacientului, clinical pathway. Sunt nişte proceduri prin care pacientul cu o anumită afecţiune trebuie să ajungă cât mai rapid la echipa cea mai bună care poate să-l trateze, de exemplu un pacient cu o tumoră cerebrală trebuie să aibă un plan de tratament în decurs de o săptămână, să înceapă să fie implementat cât mai repede, asta decid specialiştii care se ocupă de asta, şi pentru asta sunt nişte proceduri care se respectă, nu-i primul venit primul servit ci afecţiunea are prioritate în funcţie de gravitate.
Acuma sunt medici care cumva se zbat ei pentru pacienţii lor ( n.red. referindu-se la sistemul medical din România) să-i trimită către o echipă care poate să-i managerieze, vorbim despre pacienţii din provincie, că în Bucureşti acum cam ai acces la orice echipă de orice specialitate destul de rapid.
În Anglia, sistemul ăsta nu era forjat ca să zic aşa în centrele universitare, locul unde se vedea eficienţa lui era în comunităţi din acestea de 10-15 mii de locuitori, undeva la distanţă de un centru universitar, unde erai diagnosticat cu o problemă şi atunci erau toate aceste pathway-uri astfel încât pacientul respectiv să primească aceeaşi îngrijire pe care ar primi-o un pacient într-un centru universitar, aici este provocarea.
În jurul acestui concept de acces rapid la specialităţi se poate construi sistemul sanitar practic. Este de adăugat că accesul rapid la diverse specialităţi este o afirmaţie destul de generală, pentru că în ziua de astăzi nu prea se mai vorbeşte despre specialitate de sine stătător”, a precizat Dr. Ioani.
Specialităţile medicale, nişate în Marea Britanie. Acolo există foarte mulţi medici specializaţi pe o anumită parte a corpului sau pe o anumită patologie. „În Anglia nu se numeşte că trebuie să ajungi la un neurochirurg, ci la un neurochirurg vascular”, spune medicul.
„Specialităţile, datorită nivelului mare de cunoştinţe necesare care apare în fiecare specialitate, au ajuns să fie foarte nişate, adică există specialişti pe chirurgie spinală complexă, specialişti pe neuro-oncologie, specialişti pe neurologie vasculară, în Anglia nu se numeşte că trebuie să ajungi la un neurochirurg, trebuie să ajungi la un neurochirurg vascular sau la un radiolog intervenţionist sau la un ortoped specializat pe genunchi.
Aici ar fi provocarea, pentru că în această zonă inclusiv centrele universitare mari din ţară sunt deficitare, adică nu există într-un centru ca Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara acelaşi grad de nişare şi supraspecializare cum există într-un centru universitar din Anglia, Franţa, Germania”, a explicat medicul.
Telemedicina în Anglia, normalitate chiar înainte de pandemie. Telemedicina este medicina la ei, a spus Dr. Horaţiu Ioani. Medicul explică traseul pacientului şi munca medicilor într-o zi obişnuită de gardă, într-o unitate sanitară din Marea Britanie.
„Telemedicina este medicina la ei, adică interacţiunea iniţială cu un pacient este, printr-o formă de telemedicină, sau monitorizările se fac printr-o formă de telemedicină. De exemplu, în Anglia noi primeam zilnic într-o zi de gardă, zi de gardă însemnând de la 8 la 8 seara, primeam cam 50-70 de apeluri într-o formă sau alta, cumva cereri de evaluare. Din astea 2 sau 3 ajungeam să le vedem fizic în ziua respectivă, după care erau cazurile care intrau pe diferite clinical pathways, pacientul acesta este de neurovascular, acesta de oncologie, acesta de spital, pe aceştia urma să-i vezi după ce treceau prin diferite filtre ale comisiilor respective, dar absolut toate aceste interacţiuni treceau printr-o formă de prezentare de caz, ori erau pacienţi care sunau şi aveau cumva acces prin secretariatul secţiei către medicul de gardă, se lua o anamneză, detaliile cazului şi apoi se spunea: ”Bun, discută cu medicul de familie sau medicul curant tratamentul ăsta şi apoi vii dacă lucrurile nu se ameliorează!”. Asta era partea de pacient către medic, apoi de la medici din toată zona pe care noi o deserveam, spitalul unde eram deservea o populaţie de 4 milioane şi jumătate.
Şi erau medici care ne sunau, medici neurologi, ortopezi, reumatologi, cu o anamneză a pacientului, ne trimiteau imagistica, şi noi luam o decizie, decizia fiind: ”Trimite-l la noi sau dă-i tratamentul ăsta şi sună-ne peste 7 zile să-mi spui cum a răspuns la tratament şi îl aducem atunci sau nu”.
Dr.Ioani: „Ceea ce vă spun era povestea de dinainte de pandemie, telemedicina era pur şi simplu o optimizare a modului în care se fac lucrurile”.
Apoi era partea de monitorizări, de follow-upuri, de pacienţi cărora le-ai dat un tratament şi trebuiau să revină cu răspunsul la terapie, prin telemedicină. Ceea ce vă spun eu este povestea de dinainte de pandemie, era pur şi simplu o optimizare a modului în care se fac lucrurile.
Dacă pacientul avea nevoie de o formă de tratament fizic, venea fizic şi se făceau lucrurile, dar era mult mai convenabil pentru toată lumea ca pacientul să fie manageriat de un medic din spitalul de unde e şi noi să oferim doar această ”expert opinion”, în cazul în care aveau nevoie de ceva de la noi, sigur îl aduceam şi rezolvam problema la spitalul universitar”, a detaliat Dr. Horaţiu Ioani.
Medicentrum.ro, un proiect menit să faciliteze accesul pacienţilor la medici de diferite specialităţi. Medicii care sunt înscrişi în proiectul Dr. Ioani pot decide să-şi consulte pacienţii inclusiv în spitalele de stat. Cum funcţionează platforma
„Este o platformă de telemedicină, este o platformă care facilitează accesul pacienţilor la medici şi are două componente: este varianta în care pacientul ştie că are nevoie de acces la o specialitate, de exemplu caută un reumatolog, un ortoped, un chirurg, să discute o problemă pe care o are, şi atunci platforma găseşte în 4 ore un medic disponibil, noi avem acces la programul medicilor şi dacă omul caută doar o opinie pe o specialitate, efectiv noi găsim medicul care poate să răspundă cel mai rapid.
Accesul este contracost, la platformă, strict interacţiunea prin platformă cu medicul, apoi, la nivelul următor, dacă cumva pacientul trebuie să ajungă fizic la medic, aici fiecare medic îi spune pacientului unde poate să-i managerieze cazul.
Dacă îşi doresc medicul şi pacientul, poate să ajungă şi la un spital de stat, dar noi oferim doar interacţiunea cu medicul şi medicul de acolo decide care e cea mai bună soluţie pentru un pacient. Este exact modelul din Marea Britanie, eu acum încerc să-l particularizez la necesităţile României, sunt unele lucruri care nu sunt compatibile cu sistemul românesc, dar cam asta fac acum, modelul la bază este britanic, customizat la nevoile României”,a explicat medicul.
Second opinion dar şi o primă opinie medicală, căutate de pacienţi în egală măsură pe platformă. Un medic poate fi găsit de pacienţi în 4 ore.
„Sunt proporţii relativ egale, second opinion, adică am fost la un medic undeva în ţară şi vreau să văd ce-mi spune şi alt medic despre aceeaşi problemă, asta pe de o parte, pe de altă parte sunt foarte mulţi care efectiv vin per primam la medicentrum, adică am fost la un medic x care mi-a dat o recomandare către reumatologie, cardiologie şi vreau să ştiu care ar fi paşii de urmat şi cum pot să ajung să fac anumite proceduri.
Este varianta aceasta cu medic în 4 ore, adică alegi specialitatea şi noi găsim medic în 4 ore care să discute cu pacientul, dar este şi varianta cu medici care sunt înregistraţi individual şi unii pacienţi îi caută pe ei, personal: ”Vreau să merg la doctorul x pe reumatologie, nu vreau să merg la orice reumatolog”. Pui cazul către medic cu documente medicale şi imagistică, este foare simplu,noi avem şi pacienţi de 80 de ani care se descurcă, fac nişte poze şi le dai acolo, apoi medicul sună înapoi cam în 24/48 de ore şi se discută cazul cu pacientul, i se explică pas cu pas ce-i de făcut”, a precizat medicul.
Ce ar vrea să schimbe în sistemul medical de la noi astfel încât pacienţii să poată primi cea mai bună îngrijire medicală posibilă. Există soluţii pentru a putea fi scurtat drumul de la diagnostic la tratament.
„Dezvolt ceva în sistem, este un proiect în desfăşurare pe medicentrum, se numeşte proiectul medic-medic, adică un medic să poată să trimită foarte rapid cazul către alt medic şi să poată să şi discute cazul, adică noi în timp ce avem această conversaţie, eu sunt în aşteptarea unor cazuri din Timişoara, Oradea şi Bucureşti care vin pe sistemul acesta medic-medic, adică medici care trimit nişte cazuri care intră în zona de neurochirurgie şi pe care o să le discutăm probabil în decursul zilei de azi şi scurtăm foarte mult timpul de la diagnostic la tratament pentru pacient. Contactul l-am primit aseară, acum se încarcă, probabil peste 2 ore intru, văd imagistica, trimit planul meu şi până la finalul zilei de azi vom avea un plan pentru pacienţii oncologici”, a declarat pentru News.ro medicul neurochirurg Horaţiu Ioani de la Spitalul Colentina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
