Raportul privind rezultatul verificărilor făcute cu privire la cazul poliţistului Eugen Stan şi măsurile adoptate la nivelul Poliţiei Române care i-a fost prezentat fostului premier Mihai Tudose de către şeful demis al Poliţiei Române, Bogdan Despescu, nu cuprinde informaţii "întotdeauna coerente şi concordante", iar neregulile identificate nu sunt urmate întotdeauna de măsuri şi nu sunt relevante, în unele cazuri, în ceea ce priveşte obiectul verificărilor, este concluzia Corpului de control al ministrului Afacerilor Interne.
Ministerul Afacerilor Interne a publicat, vineri seară, raportul controlului făcut la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi la Poliţia Capitalei pentru a stabili modul de acţiune în cazul poliţistului Eugen Stan acuzat de agresiuni sexuale.
Una dintre consluziile acestuia este că Nota Raport privind rezultatul verificărilor făcute cu privire la cazul poliţistului şi măsurile adoptate la nivelul Poliţiei Române prezentată fostului premier Mihai Tudose de către fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Române Bogdan Despescu nu cuprinde informaţii întotdeauna coerente şi concordante.
Conform raportului, informaţiile prezentate sunt lacunare, în condiţiile în care au fost propuse/dispuse măsuri cu privire la unele persoane, fără ca în cuprinsul Notei Raport să fie menţionate deficienţele imputate (deşi privesc aspecte de ordin general, nu tehnic sau clasificat), neregulile identificate nu sunt urmate întotdeauna de măsuri şi nu sunt relevante, în unele cazuri, în ceea ce priveşte obiectul verificărilor, nu au fost relevate unele deficienţe care privesc aspecte solicitate public de premier, privind identificarea cauzelor care au favorizat sau au condus la neluarea unor măsuri preventive/sancţionatoare (neefectuarea unor analize privind cauzele penale privind infracţiuni la viaţa sexuală cu victime sub 15 ani, conturarea unei protecţii pe plan profesional, a poliţistului Stan Eugen), măsurile dispuse în cazul directorilor generali ai D.G.P.M.B. nu au fost asociate cu măsuri dispuse în cazul persoanelor care aveau atribuţii de serviciu în acest sens (ex. deficienţele privind cunoaşterea personalului, pentru care nu sunt stabilite responsabilităţi şi la nivelul Serviciului resurse umane), iar dispunerea unor măsuri fără o motivare corespunzătoare (fără prezentarea neregurilor imputate) ar putea avea un impact negativ, formând imaginea unor măsuri arbitrare.
"Din analiza conţinutului Notei Raport (precum şi a documenului Fişa privind eveniment) se constată că inspectorului general al I.G.P.R. i s-a adus la cunoştinţă evenimentul în care Stan Eugen fusese implicat în anul 2016. Acest fapt intră în contradicţie cu afirmaţiile Primului ministru al României, făcute la data de 10.01.2018, într-o emisiune televizată, în care a precizat faptul că acesta l-a informat cu privire la faptul că nu avea cunoştinţă de cazul în care Stan Eugen fusese implicat în anul 2016. Din acest punct de vedere, ar fi fost necesare făcute unele lămuriri chiar în cuprinsul Notei raport prezentate Primului ministru al României", menţionează raportul MAI.
Referitor la Planul de masuri anexat Notei Raport prezentată fostului premier Tudose, acesta cuprinde linii de acţiune cu caracter general, conţinând mai degrabă obiective decât măsuri concrete cu termene realizabile.
"Prin majoritatea măsurilor identificate la nivelul şi în sarcina structurilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne sau chiar a conducerii ministerului, nu la nivelul I.G.P.R., s-a încercat atragerea responsabilităţii altor structuri, alături sau chiar fără participarea I.G.P.R. S-a omis, astfel, faptul că I.G.P.R., strucutră subordonată M.A.I., nu poate trasa sarcini în sarcina conducerii M.A.I. sau a structurilor centrale ale M.A.I., având numai competenţa de a face eventuale propuneri. Pentru o parte din măsuri ar fi putut fi emise dispoziţii ale inspectorului general, cu caracter de reglementare, urmate, eventual, de propuneri de măsuri la nivelul M.A.I. Propunerile vizând modificarea Statutului poliţistului, inclusiv cele concrete, vizând cunoaşterea comportamentului, nu au fost făcute în cursul anilor 20162017, deşi legea respectivă a fost modificată de 2 ori în această perioadă", mai arată sursa citată.
În documentul prezentat premierului de către Despescu s-a vorbit despre mai multe deficienţe înregistrate la Secţia 22 de Poliţie, cea care a preluat cercetarea agresiunii sexuale comise asupra celor doi minori, dar şi despre sesizarea în vederea cercetării disciplinare a 11 poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere, a şapte poliţişti de la secţia 22 Poliţie din Capitală şi a doi din cadrul secţiei 18 Poliţie Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
