Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să facă, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, demersuri pentru declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet, formându-se “echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Magistraţii îi solicită preşedintelui să includă pe agenda şedinţei de marţi declasificarea hotărârilor prin care serviciile de informaţii au primit atribuţii în cazuri de combatere a infracţiunilor.

„În baza acestor hotărâri CSAT, relaţiile de colaborare interinstituţionale între serviciile de informaţii şi organele de urmărire penală s-au materializat în încheierea unor protocoale clasificate şi constituirea unor echipe mixte ce nu îşi găsesc suport în cadrul legal actual. În condiţiile în care subiectul este unul de un vădit interes public, fiind vorba de înfăptuirea justiţiei, păstrarea secretă a acestor hotărâri nu face altceva decât să alimenteze spaţiul public cu suspiciuni ce erodează încrederea în instituţiile statului”, precizează magistraţii în scrisoare.

Aceştia argumentează solicitarea prin faptul că România este stat de drept şi că normele legale trebuie să fie publice, mai ales când este vorba despre justiţie. Magistraţii spun că atât timp cât hotărârile CSAT şi protocoalele dintre serviciile de informaţii şi parchete nu sunt publice pentru ca cetăţenii să poată şti ce conţin, „încrederea în justiţie nu va fi recâştigată”.

Cele două organizaţii profesionale ale magistraţilor menţionează că vor face în continuare demersurile legale pentru clarificarea implicării serviciilor de informaţii în actul de justiţie.

Centrul de Resurse Juridice i-a solicitat, săptămâna trecută, procurorului general Augustin Lazăr declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, arătând că precizările făcute de Ministerul Public despre acest protocol ridică semne de întrebare privind cadrul normativ care permitea SRI supravegherea tehnică în dosare.

Ministerul Public a arătat că încheierea unui protocol de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI. 

“În consecinţă, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituţională. În cadrul acesteia, contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată. Ofiţerii serviciilor de informaţii – în unele cazuri s-a lucrat şi cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfăşurat nici un fel de activităţi de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală şi din care reiese că activităţile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofiţeri de poliţie judiciară sub conducerea şi coordonarea procurorilor”, potrivit Ministerului Public.

Sursa citată a mai arătat că atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative “s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu - montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu - filaje)”.

Ministerul Public a arătat că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor  privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a publicat recent un document al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecatorească definitivă. Documentul, care datează din 16 februarie 2016, este un răspuns oficial al CSAT către UNJR, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei.

UNJR a semnalat şi că existenţa echipelor mixte SRI - procurori nu ar avea nicio bază legală.

"În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.

Magistraţii au arătat că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.