Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a explicat, miercuri, în comisia specială pentru legile justiţiei, din Parlament, decizia de eliminare de către Ministerul Justiţiei din proiectul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor a posibilităţii sancţionării disciplinare a judecătorilor pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale în favoarea aplicării unei dispoziţii obligatorii a dreptului Uniuniii Europene. Ministrul spune că eliminarea unor astfel de abateri disciplinare nu afectează cu nimic textul articolului 147, alin.4 din Constituţie, astfel că deciziile CCR rămân, în continuare, obligatorii.
”Includerea unei astfel de abateri disciplinare nu consfinţeşte şi nu întăreşte cu nimic caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, după cum eliminarea unor astfel de abateri disciplinare nu afectează cu nimic textul articolului 147, alin.4 din Constituţie – deciziile CCR rămân, în continuare, obligatorii”, spune ministrul.
Cătălin Predoiu a expicat că, în schimb, ”includerea unei astfel de abateri disciplinare circumscrise numai unui izvor de drept, respectiv deciziile CCR, în vreme ce sunt nenumărate alte izvoare cu caracter obligatoriu, în primul rând legile, dar şi tratatele la care România este parte tot în virtutea suveranităţii sale, transmite un semnal judecătorului că trebuie să facă o prioritate din aceste izvoare în orice cauză”.
”Corolarul este că restrânge libertatea de gândire şi de judecată a celui chemat să cântărească între toate aceste izvoare de drept – pentru că ne putem afla, în viitor, în ipoteza în care magistraţii, judecătorii se pot afla în ceea ce se cheamă conflict de reglementări, conflict de izvoare, conflict de surse, ori tocmai asta este menirea lui, a judecătorului, ca, de la caz la caz, de la speţă la speţă, pe care legiuitorul nu o poate anticipa, să judece şi, raportat la datele concrete ale speţei, să dea prioritate unui izvor sau altuia de drept – la fel de obligatoriu. Ori, o astfel de abatere disciplinară, mergând pe acest raţionament, ar intra direct în coliziune chiar cu obligaţii pe care România şi le-a luat prin Constituţie. S-a invocat aici Constituţia. În Constituţie spune foarte clar că aceste izvoare, reglementările comunitare, tratatele constitutive ale UE au caracter obligatoriu, cu prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, mai afirmă ministrul Predoiu.
El continuă: ”Deci, noi nu vrem să spunem nici că 147 alin.4 este inferior lui 148 şi nici invers, ci pur şi simplu să lăsăm judecătorului libertatea să decidă, de la caz la caz, ştiind acel judecător că toate aceste izvoare sunt obligatorii. De aceea, în tratate, Tratatul constitutiv al UE, asumat de România, semnat tocmai în baza suveranităţii sale, în baza Constituţiei, scrie că deciziile CJUE sunt obligatorii, dar judecătorul va cântări între toate acestea”.
”Altfel, am putea să propunem, pe acelaşi raţionament, dar invers, că numai deciziile CJUE fac obiectul unei abateri disciplinare dacă nu sunt respectate, ori noi nu facem lucrul acesta, noi mergem pe libertatea judecătorului totală de a cântări între aceste izvoare şi nu întâmplător aceasta este şi o recomandare a MCV, pentru că baza judecăţii este libertatea, independenţa judecătorului, despre asta vorbim toţi, dar uitaţi, când e vorba să-i lăsăm această libertate, trebuie să-i arătăm cu degetul. (…) Asta e toată ideea, să las judecătorul să-şi aleagă calea judecăţii, nu să îi indic eu calea într-un caz sau în altul. Şi nu are nicio legătură cu restrângerea suveranităţii sau modificarea poziţiei României în raport de UE, acestea sunt chestiuni care sunt stabilite de tratate, nu are legătură această lege cu niciun astfel de tratat”, mai afirmă Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiţiei menţionează că ”semnalul pe care noi îl dăm reintroducând abaterea disciplinară circumscrisă doar deciziilor CCR este de a ignora 148, să nu ne mai facem că nu înţelegem despre ce e vorba, pentru că discutăm într-un anumit context aici, al unor decizii CJUE, al unor schimburi de comunicate între CJUE şi CCR, al unor polemici artificiale care, din fericire, e pe cale să fie demontată la ora la care vorbim de noul preşedinte al CCR, pentru că există dialog, există contact între CJUE şi CCR, între CCR şi CE”.
”Eu vă invit să citim şi alin. 4 de la art. 148, sunt obligaţii clare, inclusiv pentru Parlament, de a duce la îndeplinire art. 148, deci nu vorbim aici de o simplă opţiune legislativă, vorbim de un semnal pe care îl dăm ca parlamentari. Dacă noi ca parlamentari, oameni politici, dăm acest semnal, că ignorăm 148, în context european – de asta nu vorbesc ca ministru, ca deputat pot să vorbesc mai mult – gândiţi-vă numai ce semnificaţie are şi ce impact are acesta, inclusiv asupra suveranităţii noastre. Tot învârtim acest cuvânt „suveranitatea” fără să vedem că, în Constituţie, în baza suveranităţii, noi ne-am asumat nişte obligaţii şi că nu este câştig mai mare pentru această suveranitate decât acela de a ne atinge două obiective de ţară, care se cheamă MCV şi Schengen. Acestea ne aduc suveranitate şi nu simple declaraţii că ţinem la suveranitate”, mai spune Predoiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
