Consilierul de stat Ligia Deca, din cadrul Departamentului de Educaţie al Administraţiei Prezidenţiale, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, că este nevoie ca noua Lege a educaţiei să fie asumată de întreaga societate, nu doar de cei care sunt la putere, şi îşi exprimă speranţa că noul Guvern va continua colaborarea cu preşedintele Iohannis în campania "România educată".
În interviul acordat News.ro, Ligia Deca vorbeşte despre situaţia privind numirea directorilor de şcoală prin derogare, atrăgând atenţia asupra respectării legii şi a metodologiilor cu privire la aceste cazuri. Ea explică situaţia actuală privind organizarea concursului şi critică faptul că sunt numiţi în funcţie inclusiv foşti directori care nu au promovat examenul şi au dovedit astfel că nu sunt calificaţi.
Consilierul preşedintelui Iohannis vorbeşte şi despre planurile privind o nouă Lege a educaţiei, dorind ca discuţiile din cadrul campaniei "România educată" să continue şi în timpul mandatului actualului Guvern, considerând că modificările nu trebuie asumate doar de o anumită forţă politică, ci de întreaga societate. Ea afirmă că în 2018, pe actualul calendar al programului "România educată", ar putea fi elaborată o nouă lege.
Ligia Deca vorbeşte şi despre actualele prevederi ale legii privind plagiatul, după declaraţiile ministerului Educaţiei privind o posibilă modificare a reglementărilor.
News.ro prezintă interviul integral cu Ligia Deca.
Reporter: Cum s-a ajuns la situaţia actuală privind numirea directorilor şi directorilor adjuncţi din şcoli?
Ligia Deca: Concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoli sau directori adjuncţi nu mai fuseseră organizate de 8 ani de zile. Asta înseamnă că, după expirarea mandatului, un director era numit anual prin delegare în interesul învăţământului de către inspectoratele şcolare. Înseamnă că instabilitatea era mare, sentimentul de nesiguranţă era la fel de mare şi independenţa directorilor de şcoli era relativ redusă faţă de bunăvoinţa inspectorului de a prelungi sau nu această numire în interesul învăţământului. Practic, concursul a venit pe un asemenea fond. Acum, ideea concursurilor şi desfăşurarea lor a început cu concursurile pentru inspectorii şcolari, care s-au desfăşurat în anii trecuţi. În luna septembrie a fost anunţat concursul acesta, pentru directori, şi s-a desfăşurat cu finalizare în luna decembrie. Au fost scoase la concurs 8.914 posturi, o parte dintre ele pentru directori, altele pentru directori adjuncţi. La momentul în care acest concurs s-a anunţat au existat o serie întreagă de frământări. Au fost oameni care s-au opus concursului, fie pe motiv că el se desfăşoară în timpul anului şcolar, fie pe motive mai greu de explicat. Ceea ce este clar este că, pentru a avea un management şcolar performant, este nevoie ca oamenii, ca în orice alt domeniu, să aibă confirmarea abilităţilor lor manageriale.
Au existat la un moment dat variante circulate prin ţară, în care cei care doreau să se înscrie la concurs au fost descurajaţi, să spunem, aşteptându-se cumva modificări ale celor anunţate iniţial prin metodologie. Ceea ce trebuia să se întâmple era ca după validarea concursului, după soluţionarea contestaţiilor, inspectorii să nominalizeze, acolo unde postul nu s-a ocupat, persoana care să îndeplinească rolul de director până la organizarea următorului concurs. Era însă o prevedere specială în metodologie care spunea că cei care nu au promovat concursul, dar au ocupat funcţia de director înainte, precum şi cei care au ocupat funcţia dar nu s-au prezentat la concurs, nu pot ocupa funcţia de director. Şi e normal. Adică, odată ce este confirmat că nu eşti suficient de calificat pentru a îndeplini funcţia de director de şcoală sau odată ce nu te-ai simţit suficient de pregătit şi nu ai participat la concurs este normal să nu fii tot tu nominalizat să conduci şcoala respectivă.
Presiuni au existat şi la finalul anului trecut, Ministerul Educaţiei la acel moment a spus că nu va renunţa la această prevedere şi a îndemnat inspectoratele să identifice alte persoane, chiar din alte şcoli, care pot îndeplini această funcţie. (...) Până în data de 21 decembrie inspectoratele şcolare ar fi trebuit să transmită către minister toate persoanele care vor fi numite, inclusiv cele care erau prin delegare în interesul învăţământului.
Au fost popularizate cazuri în ţară în care inspectorii nu au făcut acest lucru, au aşteptat să vadă ce se întâmplă. Acum, prin această derogare în bloc, practic inspectorii pot delega aceiaşi directori pe post, chiar dacă ei nu au luat concursul sau nu s-au prezentat. De ce nu este bine ce se întâmplă: în primul rând, pentru că, aşa cum spuneam, persoanele care nu au promovat concursul sunt dovedit nepotrivite pentru funcţia respectivă şi în România discutăm mult despre calitatea educaţiei, despre cât de nepotrivită este pe alocuri infrastructura şcolară. Cred că este absolut necesar să avem directori competenţi şi independenţi. Avem şi o problemă care ţine de cum se simt cei care au muncit, au promovat concursul pe merit şi care văd că, în ciuda acestor strădanii, cei care fie nu s-au prezentat, fie nu au luat concursul, până la urmă primesc acelaşi lucru, un post de director.
Cei de la minister au invocat problemele care pot surveni acolo unde sunt localităţi mai mici şi în care nu ai număr mare de cadre didactice care să îndelinească condiţiile din metodologie. Nu e neobişnuit ca în cazuri speciale, bine argumentate, să se poată face o derogare de la o regulă, pentru acest lucru semnând atât inspectorul, cât şi uneori secretarul de stat sau ministrul. Noi, însă, ceea ce vedem acum nu este o derogare argumentată, pe cazuri concrete, ci este o derogare generală, care permite, indiferent de existenţa sau inexistenţa altor persoane calificate care să poată prelua funcţia de director, să poată intra în funcţie cei care sunt dovedit nepotriviţi pentru funcţie.
Este poate relevant că la finalul anului trecut Ministrul Educaţiei a desemnat chiar o comisie de disciplină pentru cazul unui inspector care a refuzat să transmită listele cu nominalizările de directori, tocmai în această idee de a aştepta această amânare, această modificare a metodologiei.
Reporter: Spuneţi că a fost o acţiune premeditată în multe cazuri?
Ligia Deca: Nu ştiu dacă premeditat. Cred că oamenii în multe locuri, mai ales acolo unde nu s-au prezentat la concurs, îşi doreau această soluţie. Ştiu că au fost şi plângeri legate de incapacitatea de a aloca norme profesorilor suplinitori care predau în locul directorilor, care sunt degrevaţi de normă. (...) Este clar că această soluţie a fost una solicitată, au existat luări de poziţie şi la finalul anului trecut prin care se solicita să lăsăm totuşi foştii directori pe post. Acolo unde meritocratic este clar că nu ar trebui să rămână pe post, cred că este un semnal extrem de negativ pe care această măsură îl dă, că şi dacă nu faci ceea ce trebuie, şi dacă nu performezi, vei primi aceeaşi responsabilitate şi aceeaşi recunoaştere ca cineva care a îndeplinit toate condiţiile.
Reporter: Ce se va întâmpla la finalul acestei perioade de interimat, de delegare? Urmează organizarea unui nou concurs, dar dacă nici în acel moment nu vor fi posturile ocupate?
Ligia Deca: Se va perpetua această situaţie. Ceea ce a fost anunţat, într-adevăr, este un concurs care se va desfăşura în acest an. Am auzit mai multe variante: luna aprilie, luna iunie, luna iulie. Un concurs se organizează pe un calendar care durează mai multe luni, deci dacă ar fi să avem un concurs în acest an, până la finalul acestui an şcolar, ar trebui să vedem deja nişte măsuri organizatorice în acest sens. Ceea ce este însă de gândit este dacă şi la acest nou concurs se vor prezenta oamenii în condiţiile în care văd că şi atunci când nu te-ai prezentat la concurs, deci practic l-ai boicotat, ai şanse să fii numit în continuare prin delegare, culmea, în interesul învăţământului.
Reporter: Au fost acuzaţii, precum cele ale Ralucăi Turcan, privind faptul că nota ministerului este ilegală, pentru că nu poţi modifica printr-o notă un ordin de ministru. Este o problemă reală?
Ligia Deca: Înţeleg că ministrul Educaţiei a ieşit şi a declarat că astăzi (luni – n.r.) va da şi un ordin de ministru, care să formalizeze ceea ce se preciza în notă. Nu sunt jurist să vă pot preciza dacă acea notă ar trebui să producă efecte, aşa cum produce un ordin de ministru, însă este clar că şi Ministerul Educaţiei a văzut această nevoie de a exista un nou ordin de ministru. Este însă foarte ciudat că acest lucru se întâmplă fără să existe o evidenţă transparentă a cazurilor pentru care se recurge la această soluţie. S-a vorbit despre 664 de posturi care se află în situaţia de a fi neocupate şi în situaţia de a nu putea delega pe altcineva în afară de fostul director.
Întrebarea mea este: avem undeva o situaţie prin care ne este clar că nu există nicio altă persoană care ar putea să îndeplinească această funcţie? Eu nu am văzut această situaţie, nu ştim câţi sunt, dacă sunt mai ales în zonele rurale sau sunt concentraţi în zonele urbane. Este clar că în zona urbană am avea mai mulţi potenţiali profesori care ar putea să îndeplinească funcţia de directori temporari, pe când în zonele rurale ştim că există probleme în acest sens. Ar trebui să avem clar această evidenţă şi să vedem dacă decizia este una fundamentată. Existând posibilitatea de a face derogări individuale, cu asumarea responsabilităţii de către inspectori şi de către cei din Ministerul Educaţiei, mă întreb de ce s-a recurs la o astfel de măsură şi dacă ea va avea ca şi consecinţă modificarea unor nominalizări deja făcute de către inspectori, care au respectat metodologia, care au nominalizat alte persoane. Dacă aceste nominalizări nu au fost transmise la Minister, oare ele vor fi schimbate?
Sunt lucruri care poate că ar fi trebuit explicate mai bine şi poate că ar fi trebuit să fie mai transparente, pentru a nu descuraja şi pe viitor ca oamenii să se înscrie la un concurs care să certifice în mod clar dacă cineva este sau nu potrivit şi performant în poziţiile acestea de management şcolar. Degeaba vorbim de probleme în educaţie, dacă atunci când vine vorba de a nominaliza persoanele care să le rezolve la nivel local nu ne ţinem de nişte standarde minimale.
Reporter: Înseamnă că în acest moment avem o cifră seacă, de 664 de directori, dar nu ştim unde sunt acele cazuri?
Ligia Deca: Da, mi s-ar fi părut normal să avem o hartă, să avem nişte evidenţe clare, care să justifice această măsură, aşa cum spuneam, explicarea faptului că nu există în acea şcoală sau într-o şcoală din aceeaşi localitate sau localităţi apropiate cineva care să poată ocupa această poziţie. (...) Mai pe scurt, cred că ceea ce s-a întâmplat acum a fost validarea ca oameni care au dovedit că nu sunt potriviţi pentru funcţia de director să îndeplinească în continuare această funcţie. Sigur că, atunci când nominalizezi pe altcineva, există riscul ca acea persoană să nu performeze, dar, atunci când ai dovedit pe criteriile de concurs că nu este potrivită acea persoană, să o laşi să conducă şcoli, în condiţiile în care educaţia este prioritate, mi se pare cel puţin o chestiune lipsită de responsabilitate.
Reporter: Care credeţi că sunt motivele pentru care credeţi că s-a luat această decizie privind derogările?
Ligia Deca: Era o presiune care venea din zona persoanelor care se aflau în situaţia pe care o invocă această derogare, cei care nu au promovat, foşti directori, sau care nu s-au prezentat la concurs. Sunt câteva sute de persoane în această situaţie. Sunt şi o serie de alţi factori, de tipul inspectoratelor care găsesc o soluţie relativ facilă printr-o astfel de derogare. Sunt convinsă că există şi persoane care ocupă prin suplinire anumite catedre şi care probabil că aveau oarecare dificultăţi să îşi facă o nouă normă, dar până la urmă cred că interesele particulare nu ar trebui să primeze în faţa respectării legii, că până la urmă despre asta vorbim. Nu putem să vorbim despre nerespectarea legii sau a metodologiei ca politică de stat, adică indiferent ce metodologie stabilim până la urmă facem tot aşa cum ne-am obişnuit. Dacă cu toţii am agreat că aceasta este metodologia corectă, s-a întâmplat un concurs, există prevederi şi pentru situaţia în care postul nu s-a ocupat, este normal să încercăm să respectăm metodologia. Dacă există cazuri speciale în care chiar nu se poate altfel, ele trebuie justificate foarte bine şi asumată responsabilitatea pentru acele excepţii, ceea ce nu vedem acum. Practic, asumarea acestei responsabilităţi nu se mai face, pentru că acel articol din metodologie este eliminat printr-un ordin de ministru, care vine extrem de repede după instalarea noului Guvern.
Reporter: Cum ar trebui rezolvată problema?
Ligia Deca: Calea normală ar trebui să fie solicitarea către Consiliile profesorale de delegare a altei persoane, care poate îndeplini interimar această poziţie de director, până la organizarea următorului concurs, mai ales dacă el survine atât de repede pe cât a fost anunţat. Dacă sunt situaţii absolut speciale, ele să fie documentate, împreună cu încercările de rezolvare a situaţiei, de către inspectori, trimis către Minister, Ministerul asumând fiecare excepţie în parte şi făcând publice motivele. Nu spun că nu ar putea fi făcute excepţii, dar o excepţie generalizată înseamnă de fapt distrugerea respectului pentru regulă.
Reporter: Veţi cere ministerului, în numele Administraţiei Prezidenţiale, să facă publică această listă?
Ligia Deca: Sigur că da. Asta oricum intenţionam să facem, să avem un dialog şi să solicităm o astfel de evidenţă vizavi de cazurile în care această regulă iniţială nu va fi aplicată, numai că trebuie să înţelegem ceva: odată ce regula dispare, odată ce acel paragraf dispare, va fi destul de greu de văzut acolo unde putea fi şi altfel. Dacă paragraful rămânea în vigoare, era foarte simplu să solicităm cazurile unde s-au făcut excepţii. În condiţiile în care acel paragraf nu mai există, este destul de greu de documentat şi inclusiv pentru cei de la Minister, să adună din teritoriu acolo unde se putea şi altfel.
Reporter: A fost lansată şi ideea unei noi Legi a educaţiei, este chiar inclusă în programul de guvernare al actualei puteri. Vedeţi necesară o nouă modificare a Legii educaţiei?
Ligia Deca: Noi, în România, avem această dorinţă de a modifica în primul rând legislaţia, pentru că ea este forma pe care o vedem a politicilor educaţionale. Ceea ce am anunţat noi, ca Administraţie Prezidenţială, că ne-am dori este un plan pe termen lung, să nu mai avem schimbări o dată pe an sau o dată la doi ani, să nu mai avem legi care sunt modificate de multe ori pe parcursul unui an pentru că ele nu reprezintă un consens asumat. Preşedintele a început Campania "România Educată". Anul trecut ne-am concentrat pe partea de viziune pe termen lung, în acest an ne propuneam un dialog pentru a avea o strategie şi pentru a începe lucrul la transpunerea viziunii şi strategiei într-o opţiune legislativă.
Am văzut că este asumată o nouă propunere a Legii educaţiei. Sigur că ea poate deveni realitate, numai că eu cred că ar fi o greşeală să avem o nouă lege, asumată doar de o parte din societate sau doar de o parte a eşicherului politic. Orice lege a educaţiei ar trebui să înglobeze acele priorităţi pe care profesorii, părinţii, elevii, studenţii, dar şi societatea în ansamblu, le consideră a fi relevante pe termen lung. Până când nu vom avea această prioritizare şi până când nu vom lăsa suficient timp ca indiferent cine vine peste un an, doi, trei, cinci, la guvernare, să păstreze aceeaşi direcţie măcar în linii mari, vom avea din nou legi care vor fi peticite la nesfărşit. A grăbi procesul de adoptare a unei noi Legi a educaţiei echivalează cu a expune această lege aceluiaşi ritm de modificări pe care a suferit-o Legea 1, care nu mai arată deloc aşa cum arată ea la momentul adoptării ei în 2011. Acest lucru este probabil cea mai nocivă caracteristică a sistemului de învăţământ românesc, pe lângă faptul că schimbăm în medie doi miniştri pe an.
Reporter: Aţi spus că pentru anul acesta “vă propuneaţi” să discutaţi despre o strategie. Se schimbă cu ceva în acest moment calendarul sau ideea programului România Educată?
Ligia Deca: Campania continuă. Ea depinde însă de parteneriatul cu instituţiile statului. Preşedintele, ca mediator, poate facilita dialogul între instituţii, însă pentru un parteneriat în ideea realizării scopului campaniei este nevoie de deschidere din partea tuturor părţilor şi eu sunt convinsă preşedintele României va încerca în continuare să realizeze obiectivele anunţate prin campania România educată. Este normal că noi ne dorim ca următoarea lege să fie una asumată de către întreaga opinie publică, societate, nu numai de către cei care au câştigat alegerile la un anumit punct.
Reporter: Aţi avut sau veţi avea contacte cu Guvernul pe acest subiect?
Ligia Deca: Guvernul s-a instalat săptămâna trecută. Urmează să avem această discuţie, însă ea a pornit deja cu toţi reprezentanţii societăţii civile şi ai partidelor politice încă de anul trecut. Nu e niciun secret, este asumat, am discutat în repetate rânduri, inclusiv cu reprezentanţi ai actualei coaliţii de guvernare. Nu va fi în niciun caz o noutate şi nu vom lua lucrurile de la zero. Mă aştept să existe deschidere pentru colaborare, aşa cum am avut ocazia să am în parteneriatul meu cu toţi cei trei foşti miniştri ai Educaţiei pe care i-am prins de când am preluat funcţia de consilier de stat.
Reporter: Care este orizontul, când vom avea acel document?
Ligia Deca: În propunerea pe care o făcusem , ne doream să avem un pachet complet, de viziune, plus strategie, plus plan de măsuri undeva pe finele acestui an, urmând ca la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor, să poată lucra instituţiile abilitate, cele care au iniţiativă legislativă, în speţă Guvernul şi Parlamentul, la o nouă propunere legislativă, evident în parteneriat cu echipa România Educată.
Reporter: În privinţa plagiatului, actualul ministru al Educaţiei a spus că s-ar putea reveni la o formă a legii apropiată de ce a dorit Parlamentul în toamnă. Cum vedeţi ideea?
Ligia Deca: Avem o decizie a Curţii Constituţionale, care subliniază în mod deosebit importanţa ca sesizările de plagiat să fie judecate de o entitate externă entităţii care a acordat diploma. În acest context, cred că rolul CNTADCU a fost validat de CCR. Nu cred că se poate reveni la o formă pe care Curtea Constituţională nu a considerat-o a fi una potrivită. Se pot discuta diferite alte lucruri, dar câtă vreme sistemul care este acum în vigoare este unul funcţional, am văzut că produce efecte, cred că în spiritul continuităţii ar fi normal să lăsăm sistemul să funcţioneze o anumită perioadă, după care putem evalua punctele tari, punctele slabe, şi abia după aceea să îl modificăm. Nu cred că este oportun să modificăm astfel de elemente sensibile, mai ales în opinia publică, mai ales dacă ele funcţionează şi mai ales dacă avem nişte decizii foarte clare ale instituţiilor statului, care pot avea o viziune avizată pe această temă.
Decizia CCR şi mai ales motivarea ei cred că este extrem de elocventă pe acest subiect. Sigur că ne dorim cu toţii ca universităţile să aibă forţa să facă singure curăţenie în şcolile doctorale, însă până una alta opinia CCR este că avem nevoie şi de un arbitru extern.
Ligia Deca a fost numită consilier de stat pe 29 iunie 2015. În prezent este cercetător în formare doctorală (ştiinţe politice) al Universităţii din Luxemburg. A coordonat Conferinţa Internaţională ”Future of Higher Education - Bologna Process Researchers Conference” (ediţiile 2011 şi 2014). Autoare şi co-autoare a numeroase articole publicate în reviste de prestigiu, face parte din Juriul European Award for Excellence in Teaching in the Social Sciences and Humanities acordat de Central European University (CEU). În anul 2014 a fost membră al Science in Education Expert Group – SEEG. De-a lungul anilor a participat la numeroase conferinţe internaţionale şi s-a implicat activ în elaborarea analizelor şi politicilor educaţionale şi de cercetare în plan naţional şi european.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
