Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, spune într-un interviu pentru agenţia News.ro că nu a avut niciun fel de contact cu membrii partidelor politice, pentru că el este “un aterizat dintr-o altă lume, acum zece luni” şi precizează că mandatul său în Guvern este clar, până în decembrie, dincolo de care nu are aşteptări. Tudorache nu vrea să facă schimbări în MAI care să destabilizeze şi să vulnerabilizeze înaintea alegerilor parlamentare şi, ca să nu existe suspiciuni de “parti pris-uri politice”, vrea să “amestece” cadrele din minister între judeţe.
Dragoş Tudorache spune că în cele trei luni de mandat nu vrea să facă nicio schimbare care să destabilizeze structurile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, mai ales că este o perioadă cu pregătiri intense pentru alegerile parlamentare, dar dacă nu va găsi competenţă, nu va ezita să ia măsuri şi să schimbe oameni din funcţii.
Ministrul spune că are un mandat foarte clar, până în decembrie, şi că dincolo de această dată nu are nicio aşteptare, pentru că atunci când a venit în Guvernul Cioloş, a lăsat în spate o carieră la care vrea să se întoarcă.
Legat de afirmaţiile privind opţiunile sale politice, Tudorache spune că acestea sunt doar speculaţii, pentru că el are o carieră de aproape 20 de ani construită exclusiv în zona nepolitică şi nu a cultivat simpatii politice, după ce mai bine de 16 ani din cariera sa au fost făcuţi în afara ţării.
Despre atacurile la adresa lui din mediul politic, ministrul de Interne spune că şi-a făcut un obicei din a nu răspunde la astfel de mesaje, pentru că este independent politic.
Tudorache vorbeşte şi de o reformă a resurselor umane din Ministerul Afacerilor InterneI, necesară pentru a gestiona situaţia după plecările masive ale unei generaţii care a beneficiat de o lege foarte favorabilă a pensiilor speciale adoptată în 2015. Ministrul spune că o soluţie pentru completarea personalului din structurile MAI este suplimentarea numărului de locuri în şcolile de ofiţeri şi subofiţeri.
Ministrul precizează că ocuparea posturilor de conducere în structurile MAI ar trebui să se facă prin concurs, nu prin împuternicire, dar susţine că în mandatul său de trei luni este imposibil să schimbe practica împuternicirii, pentru că Ministerul de Interne este mult prea important pentru ţară ca să îl vulnerabilize acum prin a scoate totul la concurs.
Referitor la solicitarea DNA de a fi desecretizare documente ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), necesare în anchete începute de procurorii anticorupţie, ministrul spune că s-a făcut o analiză şi se va urmări, în soluţionarea acestei situaţii, condiţiile legislative şi situaţia de fapt. Tudorache precizează că luni va avea o întâlnire cu reprezentanţii DNA şi că nu vrea să anticipeze răspunsul pe care îl va da, dacă se va merge pe desecretizare sau nu, dar că după analiza a ceea ce de fapt se cere din partea procurorilor, este convins că va fi găsită “soluţia cea mai bună care să servească şi intereselor DNA şi să respecte şi procedura prevăzută de lege”.
Despre atribuţiile pe care le îndeplineşte Petre Tobă după ce a fost pus la dispoziţie ca urmare a cercetării sale de către DNA, Dragoş Tudorache spune că fostul ministru de Interne are atribuţii pe zona de consiliere şi de participare în grupuri de lucru interne care analizează opţiuni de politici publice la nivelul ministerului. Ministrul precizează că nici ceilalţi 24 de ofiţeri care au fost puşi la dispoziţie, pentru că sunt cercetaţi de procurorii DNA, nu mai au atribuţii operative şi acces la documente clasificate.
Ministrul de Interne vorbeşte în interviu şi despre măsurile care s-au luat după incendiul din Colectiv, în baza concluziilor raportului Corpului de control, susţinând că au fost regândite procedurile de intervenţie, care erau greoaie şi unele rămase din trecut. Tudorache spune că s-au făcut paşi importanţi la nivelul dispeceratului 112, unde s-au regândit complet procedurile şi modul în care operatorul pune întrebările celui care face sesizarea, astfel încât să se ajungă mult mai repede la concluzia că există un dezastru şi alerta să se poată da mult mai rapid. Mai mult, pentru un răspuns imediat în situaţii de dezastre, a fost realizată o frecvenţă radio de comunicare distinctă, în aşa fel încât atunci când se declanşează o alertă, să poată exista mediul de comunicare optim şi nebruiat de alte posibile canale.
Dragoş Tudorache precizează că, în perioada următoare, ar trebui finalizată şi integrarea dispeceratelor SMURD şi ale Ambulanţei, unde au fost probleme în mai multe situaţii, iar recent a fost cazul intervenţiei la Ioan Gyuri Pascu. Tudorache mai spune că a cerut ca, până la sfârşitul lui octombrie, să fie făcut un exerciţiu cât mai real, care să reproducă o situaţia de intervenţie.
Ministrul nu poate spune că, după toate măsurile luate, nu va mai exista niciodată o tragedie cum a fost cea din Colectiv, dar este convins că într-o ipotetică situaţie similară modul de intervenţie va fi diferit.
Despre desfăşurarea alegerilor parlamentare din acest an, ministrul de Interne spune că vrea ca, la încheierea procesului electoral, să nu existe îndoileli cu privire la corectitudinea scrutinului. Tudorache vrea ca la alegerile din decembrie să “amestece” cadrele din minister între judeţe, în aşa fel încât “să nu existe sensibilităţi locale” sau suspiciuni că cei care sunt dintr-o zonă şi intervin acolo pentru asigurarea ordinii la alegeri ar avea un “parti-pris politic”.
Legat de aderarea la Schengen, Dragoş Tudorache susţine că este un subiect foarte sensibil, rămas de câţiva ani buni eminamente politic, care nu mai ţine de răspunsul la obligaţiile de stat membru. Tudorache spune că în acest an a fost “o ofensivă diplomatică discretă, dar foarte robustă” şi nu întâmplător cele mai multe vizite externe au fost în cele trei ţări care în trecut au avut rezerve politice, dar că vrea să rămână precaut în a anunţa un rezultat pozitiv, pentru că în ultimii cinci ani au fost două sau trei situaţii de atingere a acestui obiectiv şi el a fost ratat în ultimul moment.
Despre cozile la instituţii, pentru paşapoarte, înmatriculări auto şi pemise de conducere, ministrul de Interne spune că Guvernul a dorit simplificarea accesului la administraţii, dar că s-au suprapus mai mulţi factori, printre care numărul fără precedent de cereri, lipsa unor angajamente de organizare la ghişee şi mentalitatea la nivelul cetăţenilor privind utilizarea metode alternative de plată. Tudorache precizează că o măsură care nu era disponibilă în vară şi care se va operaţionaliza cât mai curând va fi aceea de a extinde posibilitatea de plată la orice ghişeu bancar, indiferent de bancă, de localitatea din ţară.
Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, agenţiei de presă News.ro:
Reporter: Cum vi se pare Ministerul Afacerilor Interne aşa cum l-aţi găsit de când aţi preluat acest mandat?
Dragoş Tudorache: Nu este prima oară când mă întâlnesc cu acest minister de Interne. Am lucrat cu acest minister, cu oamenii din el, destul de mult. O dată, în perioada 2005-2007, când pregăteam, din partea Comisiei Europene, aderarea României la Uniunea Europeană şi când portofoliul meu era justiţia şi afacerile interne, lupta împotriva corupţiei. Deci, în acea perioadă am cunoscut eforturile pe care acest minister le-a făcut pentru aderare şi practic toate politicile care erau atunci în pregătire la nivelul ministerului. Apoi, ajungând la Comisie şi lucrând tot în acest domeniu al afacerilor interne, la fel cum lucram cu ministerele de Interne ale celorlalte state membre, lucram şi cu Ministerul de Interne român. A fost o perioadă de doi ani în care am fost responsabil chiar pe facilitatea Schengen pentru România şi Bulgaria, şi, practic, acompaniat de la Bruxelles, în toate investiţiile şi pregătirea care s-a făcut atunci pentru aderarea la Schengen. Deci nu era un minister nou pentru mine, nici la nivel de substanţă, de competenţe, nici, într-o oarecare măsură, la nivelul oamenilor. M-am bucurat să văd o parte din cei pe care îi ştiam deja din experienţele trecute, m-am bucurat să-i revăd acum că am revenit la minister.
Reporter: Ce schimbări aţi făcut în această lună de când ocupaţi funcţia de ministru?
Dragoş Tudorache: Pentru o perioadă de trei luni, mai ales trei luni foarte intense în pregătirea alegerilor, ştiu destul de multă administraţie ca să realizez că este bine să nu merg pe o destabilizare a structurii pe care trebuie să mă bazez în ceea ce fac. Am mai spus-o cu alte ocazii, principiul meu este să le acord încredere, la început, celor cu care lucrez. Dar apoi, cer foarte repede şi rezultate din partea lor şi atunci îi judec pe fiecare în funcţie de rezultatele pe care le obţin şi de rapiditatea şi competenţa cu care îşi fac datoria. Eu am plecat, de la început, investind această încredere în structura de comandă pe care am găsit-o. Pot să vă spun că îi consider nişte profesionişti desăvârşiţi, din ceea ce am văzut până acum. Dar, din nou, pentru fiecare dintre structurile ministerului, pentru fiecare armă, pentru fiecare, pe competenţa pe care o are, aştept rezultate pe priorităţile pe care le am în ceea ce ministerul trebuie să livreze. Acolo unde nu voi găsi această competenţă şi consider că răspunsul care se dă - nu neapărat la aşteptările mele, ci la mandatul pe care îl are ministerul şi a felului în care răspunde acestui mandate -, nu voi ezita să iau şi măsuri.
Reporter: Adică să schimbaţi oameni din funcţii?
Dragoş Tudorache: Da
Reporter: Sunt deja şefi de arme care ar putea fi schimbaţi din funcţii în următoarea perioadă?
Dragoş Tudorache: Deocamdată nu.
Reporter: Dacă aţi avea un mandat mai lung, care ar fi priorităţile pe care le-aţi fixa?
Dragoş Tudorache: N-aş vrea să intru în această logică, pentru că mandatul meu este foarte clar. Am un mandat până în decembrie şi atât. Şi, aşa cum spuneam, nici nu am aşteptări dincolo de acest mandat. Am lăsat în spate o carieră în momentul în care am venit în acest guvern. Am făcut-o pentru că premierul Cioloş mi-a cerut-o. Am răspuns acestui apel. Am răspuns acestui apel în aceste condiţii, ale unui guvern independent politic, tocmai pentru că întreaga carieră mi-am construit-o pe ideea de independenţă politică, ca funcţionar internaţional în trei organizaţii diferite. N-aş vrea să fac astfel de proiecţii pentru viitor. Ceea ce pot să vă spun este că eu consider că acest minister are nevoie de o reformă a politicii de resurse umane care este, practic, punctul de la care se pleacă în orice modernizare a unui sistem sau structuri. De aceea, ceea ce vreau deja să încep în aceste trei luni este să gândim o astfel de politică de resurse umane pentru viitor, pentru termen mediu şi lung. Nu înseamnă că voi fi eu aici să o implementez, dar mi-aş dori să o las făcută în acest mandat, în aşa fel încât succesorul meu să o folosească, sper eu, şi să o ducă până la capăt.
Reporter: Care ar fi principiile de la care ar porni această reformă a resurselor umane?
Dragoş Tudorache: În primul rând, ceea ce eu consider foarte important este mişcarea substanţială de generaţii care se produce acum. Aţi văzut deja, în spaţiul public s-a speculat foarte mult pe problema plecării masive a unei generaţii întregi din acest minister beneficiind de o lege foarte favorabilă a pensiilor speciale adoptată anul trecut, motiv pentru care acest minister trebuie să fie pregătit să gestioneze această situaţie. Plecarea, practic, a unei generaţii şi înlocuirea ei cu altă generaţie. Asta vine cu o sfidare destul de mare la nivel managerial. Pentru că o bună parte dintre cei care au plecat şi care erau de vârsta pensionării ocupau funcţii de conducere. Ceea ce înseamnă că acum trebuie să crească o nouă generaţie de manageri în aceste structuri şi, în acelaşi timp, să vedem cum trebuie să redimensionăm etajele de jos, practic sursele de intrări în sistem. În primul rând, şcolile de subofiţeri şi de ofiţeri ale ministerului, dar şi atunci când este nevoie, angajările din sursă externă, tocmai pentru a ne asigura că putem compensa plecările. Dar mişcarea asta nu trebuie făcută în abstracţie de alte principii care sunt foarte importante în minister şi pe care eu vreau să le regăsesc în această politică la care am început deja să lucrăm. Aici aş menţiona mobilitatea care este foarte importantă, o mobilitate între arme. Specificul fiecărei arme duce la o situaţie în care ofiţeri sau subofiţeri ajung la o anumită vârstă şi nu-şi mai pot îndeplini îndatoririle în acea armă. Atunci trebuie să găsim canale formale, predictibile de mobilitate într-o armă sau alta, în aşa fel încât să răspundă la modul de pregătire pe care acei oameni l-au atins şi la vârsta şi la capacitatea lor de a-şi mai îndeplini atribuţiile operative pe care le aveau până la acea vârstă. Mă gândesc la un pompier care de la o anumită vârstă nu mai poate urca pe scară, la un jandarm care de la o anumită vârstă nu mai poate ieşi în stradă.
Reporter: Cât de atractive mai sunt şcolile de poliţie în condiţiile în care se angajează din sursă externă, iar formarea unui agent în şcolile de poliţie, la Câmpina sau la Cluj, durează doi ani?
Dragoş Tudorache: Foarte atractive. Şi vă invit să vă uitaţi la cifrele acestui an. Cred că nu au fost mai puţin de 10 candidaţi pe loc la niciuna dintre admiterile la şcolile Ministerului Afacerilor Interne, indiferent că vorbim de subofiţeri sau de ofiţeri. Ăsta este un fenomen încurajator. Pe mine mă bucură să văd acest interes pentru aceste şcoli, pentru că, o dată, arată că meseria de poliţist, de jandarm, de pompier este în continuare foarte atractivă. Şi doi, este îmbucurător pentru că asta arată că vom putea să reînnoim cu generaţii noi, cu generaţii talentate personalul ministerului. Ceea ce mă gândesc că va trebui să facem – asta depinde de analiza pe care o facem acum în cadrul acestei politici de care vorbeam înainte –, este posibil să suplimentăm chiar numărul locurilor în aceste şcoli, tocmai pentru a ne asigura că ne vin suficienţi absolvenţi din şcoli şi că putem să acoperim necesarul de efective ale ministerului. Recrutarea din sursă externă nu este contradictorie cu ceea ce se întâmplă în şcoli. Recrutarea din sursă externă, de exemplu, acoperă peste ceea ce iese din şcoli, acoperă o nevoie foarte importantă de resurse din minister. Această recrutare nu se face împotriva intereselor celor care absolvă aceste şcoli, ea, practic, este complementară cu intrarea lor în sistem.
Reporter: Cei care au intrat din sursă externă acoperă deficitul de personal?
Dragoş Tudorache: În acest an, pentru aceste 8.000 avem, să spunem, o compensare aproape matematică. Sau până la sfârşitul anului sperăm să avem o compensaţie matematică, pentru că au fost deja 3.500 de recrutări în primăvară şi acum am mai lansat încă 5.000. Există o suprapunere între cele două cifre dar, din nou, asta nu ne rezolvă problema deficitului de cadre. Deficitul de cadre rămâne o problemă a acestui minister. Şi, de aceea, pentru mine, foarte important pentru un viitor mandat al unui viitor ministru după aceste trei luni este să clădească pe această politică de resurse umane şi să se asigure că există un traseu de carieră pentru cei care sunt intraţi în sistem şi un sistem de intrarea în armele ministerului cât mai bine gândită.
Reporter: Aţi spus că a fost finalizată o analiză a structurii de informaţii a MAI. Ce a rezultat în urma acestei analize?
Dragoş Tudorache: A rezultat, dacă mai era nevoie de asta, necesitatea reformei DIPI. Dacă mai aveam cumva, vreo urmă de îndoială la începutul mandatului, acum nu mai am niciuna. În al doilea rând, ceea ce a rezultat şi ceea ce am căutat prin această analiză a fost să înţeleg foarte bine nevoile ministerului. Pentru că, din punctul meu de vedere, o structură cum a fost sau cum este DIPI, şi cum mi-aş dori să fie, trebuie să fie o structură care răspunde, în primul rând nevoilor ministerului. Pe de-o parte, nevoii de integritate pentru cadrele ministerului şi, de cealaltă parte, nevoii de sprijin pentru celelalte structuri ale ministerului, sprijin informativ care este real, este necesar. În orice minister de Interne operaţiunile specifice au nevoie de un sprijin informativ. Eu îmi doresc ca acest sprijin, acest suport să fie orientat către „client”, să spunem, către beneficiar, deci către structurile ministerului care au nevoie de ele. Lucru care nu se … sau sentimentul meu din ultimele săptămâni era că nu se întâmpla întotdeauna. Pentru mine, această analiză a însemnat să înţeleg nevoia beneficiarilor. Aici am avut contacte intense şi la nivelul parchetelor, şi la nivelul Parchetului General, DIICOT, DNA, tocmai pentru a vedea şi perspectiva lor asupra serviciilor pe care le ofereau sau … nu le ofereau cei din DIPI. Din nou, pentru a mă asigura că atunci când vom veni cu această structură articulăm un răspuns atât pentru interiorul ministerului, cât şi pentru beneficiarii din extern, în speţă parchetele.
Reporter: Aţi elaborat cadrul de funcţionare după care va fi organizat DIPI?
Dragoş Tudorache: Eu îmi fixasem această săptămână pentru finalizarea lui. Aici se lucrează inclusiv în weekend. Încă mai lucrăm la el şi sper să-l finalizăm până duminică. Eu voi fi săptămâna viitoare la consiliul JAI. Nu voi participa la şedinţa de guvern, motiv pentru care nu voi avea ocazia să-l prezint în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare. Obiectivul meu este atunci, săptămâna viitoare, pentru şedinţa de guvern şi, începând de săptămâna viitoare, aş vrea să gândesc şi un cadru de prezentare atât cu media, cu dumneavoastră, cu formatorii de opinie, dar şi o scurtă consultare publică, având în vedere că, cel mai probabil, vom vorbi de o ordonanţă de urgenţă. Deci un timp de consultare publică clasică, formală, nu va fi. Dar vreau măcar pentru câteva zile să-l las în consultare publică pentru o transparenţă.
Reporter: Care vor fi principiile după care va fi organizată noua structură?
Dragoş Tudorache: Cele pe care le-am anunţat deja, deci n-aş vrea să intru mai mult în detalii. Îmi doresc să finalizez, să am foarte clară desenarea acestei structuri şi atunci, am promis-o deja. Ştiu că deja am întârziat cu o săptămână în promisiunea pe care am făcut-o, dar prefer să fac lucrurile bine decât să mă grăbesc, decât să descopăr mai târziu că am uitat ceva. Este o structură mult prea importantă şi o reformă mult prea importantă în minister pentru a o grăbi doar pentru o săptămână. Deci prefer să finalizez acest cadru, să am textul în faţă şi apoi, cu toată deschiderea, îl voi prezenta într-o conferinţă de presă dedicată punct cu punct.
Reporter: Ar oferi unele avantaje dacă DIPI ar redeveni o structură militarizată?
Dragoş Tudorache: Este una din opţiuni. Nu am hotărât încă între aceste două variante. Există avantaje de ambele părţi. Ca pentru orice, există şi avantaje, şi dezavantaje. Ceea ce aduce, de exemplu, o natură militarizată, un caracter militarizat al acestei structure, sau măcar a unei părţi a acestei structuri, este o rigoare mai mare în procedură, în interacţiunea între cadre, între funcţionari şi capacitatea de a aplica nişte metode de testarea integrităţii mult mai riguroase decât în cadrul personalului civil. Este un avantaj foarte important care m-a făcut să ţin această opţiune a militarizării pe masa analizei până în acest moment, până spre final. De partea cealaltă, ar putea exista percepţia că ne întoarcem înapoi în timp, când fostul DIPI, faimosul „Doi şi-un sfert” era o structură militarizată. Vă spun cu toată sinceritatea şi deschiderea, de aici vine şi una din rezervele mele. Dacă voi ajunge să optez pentru aceasta, o voi face într-o variantă foarte bine conturată, foarte bine reglată. În niciun caz nu pentru toată structura, în aşa fel încât să obţinem acea eficienţă şi capacitate de a testa integritatea permanent pentru zona cea mai esenţială şi mai sensibilă din structură, dar restul structurii să fie una civilă. Deci, cu aceste concepte de detaliu încă lucrăm în aceste zile şi veţi vedea varianta finală.
Reporter: A fost începută procedura de desecretizare pentru documentele DIPI, cele solicitate de DNA?
Dragoş Tudorache: Am văzut că s-a tot speculat pe marginea declaraţiilor mele de săptămâna trecută pe acest subiect. Ceea ce am spus atunci şi vă spun şi dumneavoastră acum este că există o procedură legală foarte bine definită în cadrul legislativ actual existent, procedură pe care noi am demarat-o la momentul când noi am primit cererea de la DNA, săptămâna trecută. Asta nu înseamnă, din nou, că anticipez răspunsul pe care îl vom da, dacă se va merge pe desecretizare sau nu. Această analiză, la nivelul Ministerului de Interne s-a finalizat. Există acum opţiunile. Ceea ce acum cel mai important, şi poate că aici s-a pierdut un pas în această istorie întreagă cu desecretizarea, este comunicarea cât mai deschisă între instituţiile care au fost implicate în această interacţiune nu tocmai fericită. Am avut o comunicare şi am o comunicare foarte bună cu colegii din DNA. Luni voi avea o întâlnire la DNA, împreună cu cele două structuri responsabile pentru gestiunea documentelor clasificate din DNA şi din MAI. Din nou, urmăm un proces prevăzut de lege. Eu cred că, din analiza comună pe care o vom face pe marginea opţiunilor şi condiţiilor legislative şi a situaţiei de fapt şi a ceea ce, de fapt, se cere din partea procurorului DNA, eu sunt convins că vom găsi soluţia cea mai bună care să servească şi intereselor DNA şi să respecte şi procedura prevăzută de lege.
Reporter: Ce atribuţii îndeplineşte domul Petre Tobă, ca ofiţer pus la dispoziţie?
Dragoş Tudorache: Specific pentru un cadru cu atâta experienţă cum are domnul Tobă şi care a avut funcţii importante în minister, i-am dat atribuţii mai mult pe zona de consiliere şi de participare în diverse grupuri de lucru interne care analizează diferite opţiuni de politici publice la nivelul ministerului şi în funcţie de dosarele care apar, de chestiunile punctuale, dumnealui va avea o implicare împreună cu alţi colegi sau nu.
Reporter: A existat informaţia în presă că nu doar maşina achiziţionată pentru domnul Oprea ar fi fost folosită în interes personal şi că la DIPI ar fi fost şi alte autoturisme folosite de ofiţeri în interes mai puţin operativ.
Dragoş Tudorache: Nu ştiu, nu pot să vă spun
Reporter: Din analiză nu a rezultat şi informaţia aceasta?
Dragoş Tudorache: Analiza mea nu a fost să văd ce au făcut în perioada trecută. Mă interesează mai puţin trecutul. Mă interesează ce vom face de acum încolo. De trecut se ocupă DNA. Îi las pe ei să-şi facă treaba.
Reporter: Cei 24 de ofiţeri puşi la dispoziţie ce fac acum, ce atribuţii au? Mai au acces la documente clasificate, la informaţii de interes operativ?
Dragoş Tudorache: Nu. În acest moment, ei sunt puşi la dispoziţie. În afară de ofiţerii de rang superior, sunt trei dintre ei pe care i-am pus eu, personal, la dispoziţie şi sunt la dispoziţia ministrului, conform rangului pe care îl au. Ceilalţi sunt la dispoziţie în structurile în care sunt, dar, în acest moment, nu mai au atribuţii operative.
Reporter: Domnul Virgil Horaţiu Năbârjoiu, care a fost ataşat pe interne la NATO, este şi dânsul anchetat în acest dosar DIPI. Au existat discuţii, au existat semnale din partea partenerilor externi, din partea NATO?
Dragoş Tudorache: Nu. Domnul Năbârjoiu deja s-a întors la Bucureşti, de altfel, dar nu au existat niciun fel de semnale sau de altă natură din partea partenerilor NATO.
Reporter: A existat, de-a lungul timpului, o practică în Ministerul Afacerilor Interne ca şefii, de la şefi din aparatul central al ministerului până la şefi chiar de structuri locale, să fie numiţi pe bază de împuternicire. Mulţi ar spune că este o vulnerabilitate şi că politicul ar putea avea ingerinţe în activitatea poliţiei. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?
Dragoş Tudorache: Ca principiu, eu cred întotdeauna în concursuri. Cred în orice post, mai ales unul de conducere, în general, dar orice post dobândit în funcţie de meritele unei persoane şi, ca regulă, meritele le dovedeşti într-un concurs egal în care concurezi cu alţi colegi, cu alţi candidaţi. Practica împuternicirii este veche, e istorică în acest minister. Şi, de altfel, uitându-mă pe situaţie - cel puţin la nivelul cadrelor de conducere este veche -, constat că suntem undeva la jumătate-jumătate de oameni care sunt împuterniciţi la comandă cu oameni care sunt împuterniciţi prin concurs. Ceea ce eu vă pot spune este că în aceste trei luni de zile, chiar dacă aş vrea mâine să schimb această practică, este imposibil. Din nou, trebuie să asigur continuitatea activităţii acestui minister, a operaţiunilor pe care le îndeplineşte. Este un minister mult prea important pentru ţară, pentru stabilitatea în intern a României ca să îmi permit să vulnerabilizez prin a scoate totul la concurs. Ceea ce pot să vă spun este că instituţia împuternicirii are, să spun, şi un avantaj, şi anume acela de a testa capacitatea managerială a cuiva în mod real, chiar în funcţia pe care o ocupă. Mă întrebaţi mai devreme ce aş face eu dacă aş sta pe un mandat mai lung. Dacă aş sta pe un mandat mai lung, aş porni de la bun început cu organizarea unor concursuri.
Reporter: Cum vedeţi situaţia de la Academia de Poliţie, în condiţiile în care au existat foarte multe suspiciuni, unele chiar dovedite, de plagiat?
Dragoş Tudorache: Dacă sunt dovedite, atunci acei oameni nici într-un caz nu ar trebui să trebui să mai fie acolo. Şi cei care sunt bănuiţi sau suspectaţi, îmi doresc ca dosarele lor să ajungă cât mai repede la CNATDCU, tocmai pentru a elucida aceste suspiciuni. Din punctul meu de vedere, cel mai rău este să ai suspiciuni de această natură care trenează, pentru că îţi afectează credibilitatea unei instituţii care trebuie să pregătească oameni, să-i înveţe integritate şi care sunt responsabili de modul în care aceşti oameni sunt formaţi pentru viitor. Deci, din punctul meu de vedere, în secunda în care un astfel de plagiat este dovedit, pentru mine, acea persoană va trebui să plece. Şi, din nou, îmi doresc ca, dacă sunt astfel de dosare care implică cadre din cadrul Academiei, ele să fie cât mai repede soluţionate, la cald.
Reporter: În curând se împlineşte un an de la Colectiv. Raportul Corpului de control prim-ministrului a impus un plan de măsuri şi termene precise, lucruri care erau de rezolvat pentru reorganizarea modului de intervenţie. S-au luat aceste măsuri, aţi făcut o analiză a felului în care s-au desfăşurat lucrurile?
Dragoş Tudorache: Da, cred că vă amintiţi, chiar după publicarea raportului Corpului de control a existat şi o analiză internă făcută la nivelul MAI, la acel moment, în primăvară cred, şi de la acel moment, practic - mă refer la perioada în care eram încă şef al Cancelariei - am suprapus concluziile raportului Corpului de control cu analiza proprie a ministerului. De acolo a reieşit un plan foarte concret de măsuri pe care ministerul de Interne trebuia să le urmărească de la acel moment pentru a acoperi toate zonele care nu au funcţionat bine la Colectiv. Suntem în continuare în plină implementare a acestor măsuri. O parte din ele sunt deja făcute şi m-a bucurat să văd că avem progres pe ele – în primul rând la nivel de regândire a procedurilor de intervenţie, a liniilor de comandă. Ceea ce s-a întâmplat la Colectiv a arătat-o Corpul de control, a arătat-o, de altfel, şi analiza internă a ministerului şi a relevat o serie de proceduri greoaie, nealiniate, unele rămase din trecut, altele noi, care veniseră, dar nu abrogaseră pe cele anterioare, astfel încât era un hăţiş aproape greu de descifrat, pe care un operator în cadrul dispeceratului sau un operator al unei maşini de pompieri trebuia să îl ştie şi să se descurce în el pentru a asigura o intervenţie rapidă. Acelaşi lucru şi la nivelul liniei de comandă în situaţia unui dezastru, începând de la tipul de întrebări pe care operatorul 112 trebuia să le pună celui care sesiza, de exemplu, un dezastru şi modul în care se declanşa acel cod roşu care practic ridica nivelul de alertă şi pregătea toate structurile pentru un răspuns la dezastru. Deci, toate aceste lucruri trebuiau reaşezate, şi acest lucru s-a întâmplat. La nivel de proceduri, de ordine internă, a fost o perioadă foarte intensă de a regândi şi reaşeza zona de reglementare. Dincolo de asta, ceea ce s-a făcut concret şi sunt paşi importanţi este la nivelul dispeceratului 112, unde s-au regândit complet aceste proceduri şi acest mod de răspuns a întrebărilor pe care operatorul trebuie să le pună celui care sună şi face o sesizare în aşa fel încât să se ajungă mult mai repede la concluzia că există un dezastru sau o criză cu potenţial de pierderi de vieţi omeneşti şi alerta respectivă să se poată da mult mai rapid. În al doilea rând, ceea ce este foarte important, şi aceasta nu este încă finalizată, dar am toată speranţa că în perioada imediat următoare se va finaliza, este integrarea dispeceratelor SMURD şi Ambulanţei clasice, să-i spunem. Aici au fost probleme şi atunci şi au mai apărut sincope şi în timpul anului - vă amintiţi, recent, în cazul morţii domnului Gyuri Pascu. Şi atunci a fost un apel la Ambulanţă, un apel la SMURD, deci din punctul meu de vedere este esenţial ca acum să integrăm cele două dispecerate în aşa fel încât atunci când ajunge un apel, indiferent din ce zonă vine, că se răspunde la Ambulanţă, că se răspunde la SMURD, mobilizarea trebuie să se facă în mod integrat din partea ambelor structuri. Cu atât mai mult este important atunci când vorbim de un potenţial dezastru cum a fost cel de la Colectiv, în care răspunsul integrat al tuturor forţelor care trebuie să răspundă la faţa locului este esenţial. O parte din aceste lucruri s-au întâmplat la nivel de 112 şi acum dispeceratele SMURD şi Ambulanţă care trebuie să fie integrate. Un alt lucru important, am realizat o frecvenţă radio de comunicare distinctă pentru astfel de situaţii în aşa fel încât atunci când se declanşează o alertă, să poată exista mediul de comunicare optim şi nebruiat, neafectat de alte posibile canale pentru un răspuns cât mai prompt din partea tuturor forţelor care sunt chemate să răspundă la o astfel de situaţie, să poată să comunice şi să asigure un răspuns imediat la faţa locului.
Reporter: Aveţi o estimare când va fi integrat acest dispecerat, mai ale că Bucureştiul este singurul oraş în care nu sunt integrate aceste două dispecerate?
Dragoş Tudorache: Eu sper cât mai repede. Am cerut Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, domnului Arafat, ca în cursul acestei luni, până la sfârşitul lui octombrie, să existe un exerciţiu cât mai real, aplicat, care să replice într-o manieră cât mai apropiată de o situaţia reală modul acesta de alertare şi modul în care toate aceste funcţiuni şi progrese care s-au realizat, cel puţin pe hârtie s-au realizat şi eu vreau să le văd cum funcţionează în practică. Nu ştiu încă data, pentru că, prin natura unor astfel de exerciţii, nu ştie nimeni data până în momentul în care o declanşăm, dar vom organiza în această lună.
Reporter: Din punct de vedere al organizării, ce aduc nou alegerile legislative din 2016?
Dragoş Tudorache: Sunt o serie de măsuri şi de noutăţi, să spunem, sunt noutăţi pentru 2016, nu neapărat pentru aceste alegeri. Pentru mine, softul care elimină posibilitatea de vot multiplu este o măsură extraordinară, care şi-a dovedit valoarea şi beneficiile în timpul alegerilor locale şi o vom aplica din nou în alegerile din decembrie. În al doilea rând, ceea ce este important din punctul de vedere al ministerului de Interne este să ne asigurăm că tot ce ţine de sprijin logistic, de organizare la nivelul prefecturilor să funcţioneze fără greş. Au existat anumite sincope în primăvară în ceea ce priveşte pregătirea buletinelor de vot, tipărire, transportul lor, având în vedere că au fost situaţii în care anumite prefecturi şi-au tipărit buletinele de vot la cinci judeţe depărtare, deci au fost câteva sincope de această natură, pe care eu cred că le vom elimina de această dată. Cooperarea dintre prefecturi şi autorităţile locale trebuie să funcţioneze foarte bine. Până la acest moment, în urma declanşării calendarului electoral, o mare parte din măsuri au fost deja pornite, nu am motive să mă îngrijorez, lucrurile avansează aşa cum trebuie. Securitatea, siguranţa secţiilor de votare, a procesului electoral în ansamblul său este la fel de importantă, de aceea toate forţele ministerului, cele din zona de ordine publică, vor fi bineînţeles prezente, tocmai pentru a ne asigura că lucrurile funcţionează bine. Pe zona de integritate şi pentru a elimina orice suspiciuni, atât în ceea ce priveşte personalul Ministerului Afacerilor Interne, cât şi în zona procesului electoral ca atare, aici sunt din nou foarte interesat să mă asigur că nu există vreun dubiu cu privire la integritatea procesului electoral. Pentru mine este esenţial ca aceste alegeri să meargă foarte bine şi să nu avem la încheierea procesului electoral îndoileli cu privire la corectitudinea lor, de aceea nu voi ezita să dispun amestecarea cadrelor din minister între judeţe, în aşa fel încât să nu existe sensibilităţi locale sau poate anumite cadre ale ministerului care, fiind de acolo, din zonă, ar putea să fie bănuite, chiar dacă în realitate nu există, de a avea un parti-pris politic. În ceea ce priveşte procesul electoral ca atare, din secţia de vot, aici suntem în discuţii cu Autoritatea Electorală Permanentă. Bineînţeles că va trebui să discutăm aceste măsuri şi cu Biroul Electoral Central. Sunt câteva măsuri pe care eu aş vrea să le văd luate în ceea ce priveşte securizarea ştampilelor după finalizarea procesului electoral, lucru care este prevăzute de lege, dar vreau să găsim împreună cu colegii de la AEP şi de la BEC, să găsim măsurile fizice prin care această securizare se poate face din nou, dincolo ce orice îndoială.
Reporter: Au fost plângeri legate şi de hârtia pe care au fost tipărite buletinele de vot.
Dragoş Tudorache: Exact, am verificat personal hârtia, tocmai pentru că ştiam de aceste plângeri. Am cerut să mi se aducă mostră din hârtia care a fost livrată la prefecturi, m-am jucat singur cu ştampila să văd dacă trece prin hârtie. Nu trece. Ceea ce s-a întâmplat, şi am luat măsuri şi pe această linie, era calitatea tuşului. Pentru că achiziţiile în ceea ce priveşte tuşul s-au făcut descentralizat de fiecare prefectură în parte şi au fost judeţe în care tuşul nu a fost de bună calitate şi trecea prin orice hârtie, şi asta nu ţinea de calitatea hârtiei, ci pur şi simplu de calitatea tuşului, motiv pentru care am dat câteva caracteristici tehnice de aici de la noi tocmai pentru a ne asigura că toate prefecturile cumpără tuş de aceeaşi calitate şi că testează, ca o condiţie esenţială a achiziţiei, că testează practic acest tuş pe mostra de hârtie de buletin pentru a fi siguri că nu mai pătrunde prin hârtie.
Reporter: Vă gândiţi să înfiinţaţi o structură specializată pentru monitorizarea procesului electoral?
Dragoş Tudorache: Nu. Nu cred că este nevoie, există cadru suficient pentru a monitoriza. Ceea ce am făcut aici, am anunţat că din prima zi de mandat am făcut o mică celulă la nivelul meu, al ministerului, care împreună cu doamna secretar de stat care se ocupă de relaţia cu prefecturile, câţiva consilieri de la mine de la cabinet urmăresc zilnic evoluţia calendarului electoral, tocmai pentru a mă asigura că în momentul în care apare o sincopă să ştiu de ea şi să putem să găsim cât mai repede răspunsul adecvat. Dar, dincolo de asta, nu văd necesitatea unei altfel de structuri.
Reporter: Domnul ministru Petre Tobă, în momentul în care a preluat mandatul, spunea că în fiecare an electoral există presiuni foarte mari pe Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv pe funcţia de ministru. Dumneavostră simţiţi aceste presiuni?
Dragoş Tudorache: Eu nu simt nicio presiune şi nici nu cred că le voi simţi. În general, nu prea răspund la astfel de încercări de presiuni şi să ştiţi că anul acesta - pentru că cred că au ştiut foarte bine că, dincolo de dialogul instituţional, altfel de dialog nu există - nu prea am fost căutat, nici eu, nici colegii, de reprezentanţi ai partidelor politice, pentru a exista vreo presiune.
Reporter: Premierul Dacian Cioloş declara, atunci când a anunţat propunerea pentru Ministerul de Interne, că va cere partidelor să desemneze consilieri în MAI pentru o mai bună atenţia la organizarea alegerilor. Ce partide au desemnat astfel de consilieri, având în vedere că domnul Dragnea spunea că nu vrea să facă acest lucru?
Dragoş Tudorcahe: A existat această deschidere, cu toată buna credinţă din partea premierului în acel moment. Nu am avut niciun răspuns din partea tuturor partidelor. O astfel de structură avea o logică şi domnul premier şi eu eram deschişi la aceasta formulă de transparentizare, de comunicare permanentă cu reprezentanţii partidelor politice. Noi am gândit-o ca pe un model prin care să eliminăm orice suspiciune, să venim în întâmpinarea lor, dacă au chestiuni punctuale pe care vor să le sesizeze, dar ea are logică doar dacă toate partidele participă în ea, pentru a ne asigura că există echidistanţă şi că nu există unii care au acces privilegiat la astfel de discuţii şi consultări, iar altele nu. Nu a existat acestă deschidere şi nu s-a realizat această structură. Eu rămân în continuare deschis, dacă partidele politice doresc acest lucru. Eu îmi doresc şi cred că ar fi un beneficiu şi pentru ei, pentru cei care se înscriu în cursa electorală, să existe o formă de comunicare directă şi constantă, eu rămân deschis.
Reporter: După numire aţi fost atacat în mediul politic. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că nu are încredere în imparţialitatea dumneavoastră, iar preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că sunteţi ”un nimeni” pentru el. Ce le-aţi răspunde?
Dragoş Tudorache: Să ştiţi că mi-am făcut un obicei din a nu răspunde la astfel de mesaje venite din partea oamenilor politici, pentru că eu mă văd un om care sunt independent politic, am fost întotdeauna şi voi continua să fiu, motiv pentru care nu vreau să intru într-un astfel de dialog politic pe astfel de teme, chiar dacă sunt atacuri personale. Este alegerea dumnealor cum vor să se poziţioneze sau să relaţioneze cu un reprezentant al Guvernului. Domnului Tăriceanu nu am ce să-i răspund, eu sunt foarte confortabil cu cine sunt şi cu ceea ce am făcut în viaţă şi în cariera mea profesională. Nu am ce să dovedesc, nici dumnealui şi nici altcuiva, pe această zonă. Iar în ceea ce priveşte speculaţiile făcute cu privire la opţiunile mele politice, nu pot să le spun decât că sunt speculaţii. Am o carieră de aproape 20 de ani construită exclusiv în zona nepolitică, chiar şi geografic nu aveam cum să cultiv simpatii politice, pentru că mai bine de 16, 17 ani din această carieră au fost făcuţi în afara ţării.
Reporter: La jumătatea mandatului, premierul Cioloş dădea nota 7 pentru Executivul pe care îl conduce. Acum, când mandatul se apropie de sfârşit, ce notă aţi da dumneavoastră, mai ales că aţi fost şi şeful Cancelariei?
Dragoş Tudorache: Îl las pe domnul premier să dea note.
Reporter: O impresie generală?
Dragoş Tudorache: Aş fi subiectiv ... Îl las pe domnul premier, este sarcina dumnealui să ne evalueze pe toţi.
Reporter: Aţi spus, în repetate rânduri, că nu veţi candida. Aţi fost totuşi invitat la vreo discuţie de vreun partid?
Dragoş Tudorache: Nu.
Reporter: Nici vreo invitaţie într-un mod voalat?
Dragoş Tudorache: Nu. Asta probabil şi pentru că, aşa cum am mai spus – şi nu o spun ca să dovedesc ceva cuiva –, eu chiar nu am avut, dincolo de relaţionarea instituţională cu membri ai diverselor partide politice, în Parlament, în comisii, eu nu am avut niciun fel de contact cu ei, pentru că eu sunt un aterizat, aşa, dintr-o altă lume, acum 10 luni. Nu cunoşteam pe nimeni din mediul politic atunci când am venit în ţară şi nici nu am avut vreun interes să cultiv astfel de relaţii. Nu pot să spun de ce nu au venit (invitaţii de la partide – n.r.), dar e bine că nu au venit, pentru că răspunsul ar fi fost foarte clar nu, indiferent cine ar fi fost acela. Eu am şi o situaţie personală mai deosebită, am întreaga familie la Bruxelles, aştept să mă întorc la ei.
Reporter: Vă cer permisiunea să ne întoarcem puţin la cazul Colectiv, mai ales că vor reîncepe evenimentele indoor. Vor fi iniţiate noi controale în astfel de spaţii, cum a fost cel de la Colectiv, în următoarea perioadă?
Dragoş Tudorache: Au fost peste 42.000 de controale făcute în acest an, deci au crescut cu 75 la sută verificările făcute, tocmai pentru a ne asigura şi a fi cât mai pregătiţi pentru astfel de situaţii. A fost un termen limită dat încă de la începutul acestui an, pentru 31 decembrie, el a fost împins până în iulie anul viitor, tocmai pentru că, chiar cu toată suplimentarea de personal pe care am făcut-o şi cu modificarea procedurilor de verificare şi de autorizare pentru a fi mai rapizi şi mai eficienţi, numărul fizic e mult prea mare şi a existat o lacună atât de mare în zona de autorizare încât este greu s-o compesezi în câteva luni. Dar, din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii ISU, înţeleg că acum există o cale bătătorită pe aceste formule de autorizare, motiv pentru care sunt optimişti că până în noul termenul dat - iulie anul viitor -, practic toată procedura de autorizare va ajunge la zi. E mult de muncă pentru a finaliza aceste lucruri.
Reporter: Ipotetic vorbind, mai este posibil astăzi un nou caz Colectiv?
Dragoş Tudorache: E greu de spus, pentru că nu suntem singura ţară în care s-au întâmplat, din păcate, astfel de tragedii. Datoria noastră este să încercăm să le prevenim cât putem de mult şi la nivel de comunicare, şi la nivel de autorizare, şi la nivel de proceduri, să fim şi pregătiţi în răspunsul pe care îl dăm în astfel de tragedii, pentru a limita efectele, dar e foarte greu de spus că nu va mai exista niciodată o astfel de tragedie.
Reporter: Dar este cert că modul de intervenţie va fi diferit?
Dragoş Tudorache: Sunt convins că da.
Reporter: Ce paşi se vor face în mandatul dumneavoastră pentru pregătirea aderării la Schengen?
Dragoş Tudorache: Este un subiect foarte dificil, foarte sensibil pentru că el a rămas de câţiva ani buni un subiect eminamente politic, un subiect care nu mai ţine de capacitatea noastră de a răspunde obligaţiilor de membru Schengen, nu ţine de evaluarea tehnică făcută de Comisie. Toate aceste lucruri au fost dovedite din plin de România de mulţi ani. Cred că de aici şi frustrarea continuă pe care foarte mulţi în România, în acest minister, au simţit-o şi eu personal am simţit-o chiar şi din postura în care eram la Bruxelles. Este un lucru pe care eu mi-aş dori foarte mult să-l văd rezolvat, dar nu vreau să dau false speranţe. Nu este uşor de rezolvat. Noi am lansat o ofensivă diplomatică discrete, dar foarte robustă de la începutul anului, nu este întâmplător că cele mai multe vizite externe pe care le-am făcut - chiar la nivel de premier – au fost tocmai în cele trei ţări (Germania, Franţa, Olanda - n.r.) care practic au avut rezervele politice în trecut, tocmai pentru a ne asigura că reuşim cumva să deblocăm acestă discuţie politică cu toate cele trei state membre. Am făcut progrese în aceste discuţii în aceste luni, dar nu vreau să spun încă dacă aceste progrese sunt şi conclusive sau nu. Prefer să anunţ ceva în momentul în care rezultatul va fi cert, pentru că în ultimii cinci ani am fost de două sau de trei ori foarte aproape de acest obiectiv şi el a fost ratat în ultimul moment, din motive care nu ţineau neapărat de noi, aşa că prefer să rămân precaut în a lansa un pronostic. Dar fiţi convinşi că chiar dinainte de a veni aici în minister, practice, o bună parte din efortul diplomatic făcut în acest an a fost foarte mult în aceasta direcţie.
Reporter: Au fost imagini difuzate frecvent în această vară cu foarte mulţi oameni care stăteau la cozi la diverse instituţii - paşapoarte, înmatriculări, pemise de conducere. Ce măsuri s-au luat?
Dragoş Tudorache: Da, o situaţie care pe mine personal m-a durut poate mai mult decât pe alţi colegi, pentru că am fost unul dintre promotorii polticii de debirocratizare de la Cancelaria vestitei Comisii de tăiat hârtii, tocmai pentru că am crezut de la început în acest obiectiv al acestui Guvern de a simplifica cât mai mult viaţa cetăţeanului obişnuit şi a accesului la administraţii. Cred în continuare în acest lucru, este un principiu fundamental pentru mine şi de aceea m-a durut foarte tare să văd că, practic, efortul nostru din finalul lunii iunie nu s-a văzut imediat la ghişee. A fost, din păcate, suprapunerea mai multor factori în această vară care a dus la aceste cozi. Nu vreau să scuz pe nimeni, nu vreau să mă scuz nici pe mine sau ministerul pe care acum îl conduc. Este cert că dincolo de suprapunerea acestor factori, pe care i-aş numi obiectivi - numărul efectiv mare, fără precedent de cereri de paşapoarte, de permise în această vară -, lipsa unor angajamente practice la nivelul casieriilor, prefecturilor sau la ghişeele pentru permise sunt chestiuni care ţin de organizare şi pe care trebuie să ni le asumăm şi eu îmi asum chiar dacă nu eram în fruntea acestui minister la acel moment. E o zonă pe care m-am aplecat imediat cum am ajuns aici, am avut discuţii cu responsabilii de la paşapoarte, de la permise pentru că mai vine o vacanţă, cea de iarnă, şi nu vreau să mai văd o astfel de situaţie repetându-se în iarnă şi eu cred că nu se va mai repeta. Rămân câteva zone care ţin şi de o schimbare de mentalitate la nivelul utilizatorilor, a cetăţenilor, pentru că o marte parte din efortul de simplificare pe care noi l-am făcut se bazează pe utilizarea unor metode alternative de plată sau metode alternative de interacţionare între cetăţean şi administraţie, folosind platforme online, modalităţi de plată bancare prin viramente, carduri, telefon etc, or ele au fost practic complet neutilizate în acestă vară. Pot să vă spun că peste vară, de la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă la sfârşitul lui iunie, am avut sub unu la sută dintre cetăţeni care practic au utilizat aceste variante alternative simplificate, motiv pentru care mie mi-a fost clar că în paralel cu eforturile de eficientizare managerială la nivelul celor două structuri e şi o chiestiune de a informa publicul, de a comunica cât mai mult pe aceste metode alternative, tocmai pentru a ne asigura că ele se întâmplă. O altă măsură care nu era disponibilă în vară şi care acum cred că se va operaţionaliza cât mai curând - ştiu că la Ministerul de Finanţe se lucrează intens cu băncile – va fi aceea de a extinde posibilitatea de plată la orice ghişeu bancar, indiferent de bancă, de localitatea din ţară, ceea ce sper că va simplifica foarte mult, cel puţin partea de plată.
Reporter: Vă gândiţi să puneţi la punct o campanie de informare a cetăţenilor în acest sens?
Dragoş Tudorache: Da, aici este un efort pe care trebuie să-l facem conjugat şi cu colegii de la Cancelarie, colegii de la ministerul Comunicaţiilor. Ghiseul.ro este, la fel, o platformă mult subutilizată faţă de potenţialul pe care îl are pentru plata taxelor, a amenzilor. Deci sunt instrumente, dar poate nu sunt cele mai facile şi prietenoase cu utilizatorul. Vă spun sincer că am încercat şi eu să intru pe ghiseul.ro sau pe alte platforme să văd cât de uşoare sunt şi sunt convins că puteau fi gândite şi dezvoltate un pic mai prietenos cu utilizatorul, dar cum ele există, este păcat să nu le folosim, pentru că sunt făcute să ne simplifice viaţa tuturor, aşa că, da, ne gândim la o campanie de comunicare.
Reporter: Ce veţi face după încheierea mandatului?
Dragoş Tudorache: Mă întorc acasă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
