Dragoş Damian, director al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a explicat pentru News.ro fenomenul care poate avea loc pe piaţa medicamentelor dacă cursul euro-leu va creşte foarte mult. Astfel, spune directorul PRIMER, pentru producători, anumite medicamente, în special din categoria celor generice – ieftine ar putea deveni nerentabile şi atunci ar putea să scoată acele produse din fabricaţie, invocând şi ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, în perioada în care a existat o depreciere puternică a forintului. Dragoş Damian a relatat ce se întâmplă cu preţul medicamentelor care se dau numai pe bază de prescripţie medicală dar şi cu cele care se dau fără reţetă.
„Să încercăm să nu creăm panică la nivelul pacienţilor, să explicăm mecanismul”
Există două tipuri de preparate care pot fi achiziţionate în farmacii. Sunt medicamentele cu prescripţie medicală, cele esenţiale şi celelalte tipuri de preparate care sunt fără prescripţie medicală, se numesc OTC-uri, sunt preparate adjuvante de obicei, fie antirăceală, gripă, fie suplimente alimentare care sunt utilizate pentru starea generală de sănătate.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Primele, medicamentele cu prescripţie, nu se pot scumpi, pentru că există o reglementare a Ministerului Sănătăţii care nu permite scumpirea acestora. Reglementarea aceasta permite o ajustare cu cursul euro o dată pe an. Cu alte cuvinte, dacă acum are loc o modificare a cursului euro-leu, să zicem cu 5%, adunci producătorii pot să scumpească medicamentele cu 5%, dar la începutul anului 2026.
Sigur că, în ideea în care această creştere a cursului este mai puternică, producătorii discută, negociază şi de obicei ajung la un compromis cu Ministerul Sănătăţii pentru o creştere a preţurilor cu cursul de schimb, dar pacienţii trebuie să înţeleagă că nu vor plăti mai mulţi bani din buzunar, pentru că marea majoritate a acestor medicamente sunt medicamente compensate sau gratuite. Cu alte cuvinte, statul îşi asumă această creştere de preţ.
Pentru preparatele care se eliberează în farmacie fără prescripţie medicală, acolo există un mecanism de stabilire a preţului pe bază de cerere şi ofertă, unde poate să existe într-adevăr, în orice moment, o creştere de preţ, dar cel puţin în ultimii 5 ani, deşi a fost o inflaţie foarte mare, preţul acestora a crescut cu 20, maximum 50% şi gradual”, a explicat Dragoş Damian, director PRIMER.
Ce se poate întâmpla dacă cursul euro creşte foarte mult. Producătorii vor fi nevoiţi să-şi asume pierderile, spune Dragoş Damian, numai dacă pot face asta. În caz contrar, ar putea fi nevoiţi să scoată anumite medicamente din fabricaţie, în special pe cele ieftine, care sunt cele mai vulnerabile.
„Ceea ce, în schimb, este adevărat este că, dacă cursul creşte foarte tare, anumiţi producători, mai ales cei care aduc din import, dar nu numai, există riscul ca anumiţi producători să spună ”Nu mai putem să aducem aceste medicamente, pentru că avem o pierdere pe ele”, deci ăsta este riscul care ar putea să apară şi pe care de obicei noi, împreună cu Ministerul Sănătăţii, producătorii de medicamente reuşesc să-l evite.
Dacă luăm un caz excepţional, rău, în care cursul euro sare de 15 – 20%, atunci producătorii, acea pierdere trebuie să şi-o asume, dacă pot să şi-o asume, dacă nu, produsul devine nerentabil şi atunci producătorul trebuie să spună: ”Noi trebuie să-l scoatem din fabricaţie, nu putem să-l mai fabricăm la acest curs”. Este o situaţie care s-a întâmplat în Ungaria, de exemplu, unde a avut loc o devalorizare puternică a forintului şi producătorii nu au mai putut să fabrice acele produse din cauza pierderilor.
E o situaţie pe care am reuşit să o evităm, în toată experienţa mea de mulţi ani în care negociem cu Ministerul Sănătăţii, am reuşit să o evităm, Ministerul Sănătăţii a fost destul de deschis la corecţii de preţuri.
Este vorba despre toate medicamentele care sunt influenţate de cursul euro-leu, există pentru ele acest risc, mai ales în cazul celor ieftine, care sunt vulnerabile, există acest risc ca producătorul să tragă linie şi să spună: ”Medicamentul este nerentabil şi eu îl scot din fabricaţie”. Sigur că producătorii au o anumită obligaţie, trebuie să ţină acel medicament în fabricaţie încă o perioadă de timp în aşa fel încât ministerul Sănătăţii să găsească înlocuitor, dar toate medicamentele, nu există un medicament care să nu aibă în preţ o corelare între leu şi euro”, a precizat Dragoş Damian.
Toţi producătorii sunt influenţaţi de ce se întâmplă cu euro şi prin prisma faptului că marea majoritate a materiilor prime şi materialelor sunt aduse din import, furnizorii fiind plătiţi în euro, la un curs mai mare. Exemplul unui medicament care costă 10 lei.
„Dau un exemplu pentru producătorii din România, care vând în lei, cum se spune, nu sunt influenţaţi de euro, nu este adevărat pentru că marea majoritate a materiilor prime şi materialelor le aducem din import. Deci în momentul în care le importăm, trebuie să plătim furnizorilor în euro, la un curs mai mare, adică un euro mai scump, despre asta este vorba.
Să luăm un exemplu. Noi avem acum o creştere de euro de 2%-3%, s-a mai liniştit din ce se vede, dacă un medicament costă 10 lei el va costa, dacă se face o corecţie leu-euro, 10 lei şi 20 de bani, adică nu vorbim despre o creştere dramatică. Dar dacă cursul creşte 10-20%, atunci acel medicament va costa 11 lei sau 12 lei şi este un impact pentru pacientul care trebuie să dea mai mulţi bani din buzunar”, a explicat Dragoş Damian.
Cum arată anul 2025 pentru piaţa medicamentelor. Accesul la medicamente inovative, întârziat. Taxa claw back, taxa impusă de stat producătorilor de medicamente, o taxă care duce în continuare la dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă.
„Există o serie de medicamente esenţiale, inovative care ar fi trebuit să fie introduse pe lista de medicamente compensate sau gratuite şi uite că se întârzie introducerea acestor medicamente.
O altă problemă care rămâne, o problemă actuală, este taxa claw back, nu s-a făcut nimic mai ales pentru producătorii de medicamente generice, cele ieftine.
Ce este taxa claw back – este o taxă pe cifra de afaceri care este impusă producătorilor de medicamente. Pentru medicamentele decontate de stat, producătorii sunt oblgaţi să dea o parte din sumele încasate, să dea înapoi Guvernului. Această taxă a fost introdusă în urmă cu vreo 15 ani, 2009, a fost introdusă pentru a evita utilizarea iresponsabilă a medicamentelor foarte scumpe. Însă dintr-o măsură de control a devenit o taxă la care statul român nu mai vrea să mai renunţe pentru că sunt nişte bani care intră şi intră la buget, nu se întorc în sănătate, intră la bugetul consolidat şi atunci Ministerului de Finanţe îi convine că aceşti bani îi intră în mod sigur.
Din cauza acestei taxe claw back, producătorii înregistrează venituri mult mai mici în România decât în celelalte ţări europene, e între 15 şi 25 %. Şi atunci, în anumite cazuri, ei refuză să mai aducă anumite medicamente în România. Au fost nişte modificări pe parcurs, ajunsese în perioada ministrului Florin Câţu la aproape 30% şi dispăreau medicamente pe bandă rulantă. De atunci s-a mai micşorat, a ajuns la 15% pentru medicamentele generice, 25 % pentru cele inovative dar tot este o sumă extrem de mare pentru producătorii care trebuie să o plătească”, a explicat Dragoş Damian.
România, ţară dependentă de importurile de medicamente, medicamente care ar putea fi fabricate în ţară. În caz de forţă majoră, ţara este vulnerabilă în ceea ce priveşte asigurarea de medicamente către populaţie. Substanţele active, materialele, excipienţii ajung aici de la mare depărtare, ceea ce face lanţul de aprovizionare extrem de fragil, spune Dragoş Damian.
„Problema cea mai mare în România este una şi aceeaşi: fabricăm foarte puţine medicamente în ţară, maximum 20% din medicamente sunt fabricate în ţară şi România este mult mai dependentă de importurile de medicamente, inclusiv cele generice, care ar putea fi fabricate în ţară, este mult mai dependentă de importurile de medicamente decât foarte multe dintre ţările din jurul nostru.
Dacă apare o criză, dacă apare un caz de forţă majoră, dacă apare o astfel de situaţie financiară deosebită, România este foarte vulnerabilă la a furniza aceste medicamente populaţiei, dar întreaga Europă are o problemă cu medicamentele, trebuie să recunoaştem.
Prin aceste lanţuri de aprovizionare extrem de lungi, marea majoritate a substanţelor active, chiar şi a medicamentelor, sunt fabricate în China şi India, noi ştim acest lucru şi deocamdată, chiar dacă la nivel de UE sunt câteva proiecte în derulare, această vulnerabilitate a Uniunii rămâne. Marea majoritate a produselor farmaceutice, substanţe active, materiale, excipienţi, tot ce este utilizat de industrie vin de la 5000 de kilometri depărtare, din China şi India, printr-un lanţ de aprovizionare care este extrem de fragil. În toate ţările europene, din cauza acestui lanţ de aprovizionare extrem de lung, există în continuu sincope de aprovizionare cu unele medicamente. Aţi auzit probabil că UE a făcut şi o listă a medicamentelor critice, adică a celor care ar fi de dorit să fie fabricate pe teritoriul UE pentru a scăpa de dependenţe, ţările, separat, şi-au făcut liste de medicamente esenţiale, în cazul cărora au existat sincope în trecut şi unde autorităţile locale sunt dispuse să găsească soluţii vis a vis de preţuri, diferite faţă de sistemele de calcul al preţurilor din prezent”, a afirmat Dragoş Damian.
România, o ţară care aşteaptă deciziile UE. Fenomenul de export paralel, încă prezent în România, lucru ce-i expune pe pacienţi lipsei unor medicamente foarte importante în tratamentul pe care îl urmează.
„În România s-a făcut o listă a medicamentelor esenţiale, e un pas înainte, pentru acestea se permite alt mod de calcul al preţului în aşa fel încât producătorii să poată să continue să livreze aceste medicamente.
Cred că România aşteaptă uneori prea mult ca Uniunea Europeană să ia decizii. Poate că este mai convenabil aşa, să ia alţii deciziile şi, dacă se întâmplă ceva, alţii să fie responsabili. Aşteptăm prea mult ca UE să ia deciziile şi nu le luăm noi, pentru că e responsabilitatea noastră la urma urmei.
Cred că România nu a făcut paşi suficient de buni pentru a evita fenomenul de export paralel, medicamentele sunt aduse în România şi apoi sunt luate de aici şi revândute în ţări europene care îşi permit un preţ mai mare pentru ele.
Deci sunt o serie de măsuri pe care le mai discutăm cu autorităţile, s-au făcut câţiva paşi, mai sunt paşi de făcut, nu e un subiect uşor. Zilele trecute am văzut că s-a mai închis o fabrică de produse farmaceutice active din Europa, în Polonia, producătorii spunând că este mult mai ieftin să aduci totul din China, aceasta este principala vulnerabilitate, acest lanţ de distribuţie fragil care se poate rupe oricând şi atunci toţi pacienţii din UE pot să fie loviţi de o sincopă de medicamente”, a explicat pentru News.ro Dragoş Damian, director PRIMER.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
