Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti a început un proiect important, de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare în Genomică, institut care va avea un impact considerabil asupra dezvoltării medicinei personalizate în România, mizele fiind realizarea genomului naţional de referinţă, identificarea unui panel de mutaţii caracteristic populaţiei din ţara noastră şi transpunerea acestor informaţii în practica clinică, a transmis dr. Simona Dima, cercetător ştiinţific, coordonator al Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic la Institutul Clinic Fundeni, la dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de redacţia 360medical.ro.
Primii paşi pentru înfiinţarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică au fost făcuţi în 2021, prin aprobarea unei hotărâri de guvern.
Între timp, România a obţinut o finanţare europeană de aproximativ 85 milioane euro, prin Programul Operaţional Sănătate, care va aloca fonduri pentru proiectul ROGEN, de dezvoltare a cercetării genomice în ţara noastră.
Iniţiativa va permite României să participe şi la programe europene în domeniul genomicii, prin infrastructura naţională care urmează să fie creată în jurul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.
În prezent, România are o infrastructură de genomică fragmentată, cu instituţii care au proiecte la nivel regional, în care se fac secvenţieri pe anumite patologii şi paneluri de gene, precum cancerele sau bolile rare.
“În momentul în care institutul de genomică va depăşi faza aceasta în care trebuie să facă activitate de cercetare, probabil că multe dintre activităţi se vor face centralizat. La acel moment, vor exista instituţii unde se vor realiza secvenţieri ţintite, la nivelul laboratoarelor de biologie moleculară”, a explicat dr. Simona Dima.
“Ne-am propus să facem secvenţierea întregului genom la 10.000 de pacienţi, care să fie clinic sănătoşi, dar să facem secvenţiere şi pe patologii – pe boli rare, pe boli infecţioase – şi să vedem ce este caracteristic pentru populaţia din România”, a subliniat dr. Dima.
Alte activităţi incluse în proiect sunt cele de editare genomică şi genomică funcţională, scopul final fiind transpunerea lor în practica clinică.
Rezultatele cercetărilor realizate vor fi păstrate într-o bază de date securizată a noului institut de genomică. “Datele vor reprezenta o adevărată bogăţie pentru România pentru că ne arată cine suntem noi, ca identitate, ce putem face cu aceste date pentru a avea un sistem medical mai bun şi să implementăm un sistem de medicină personalizată”, a mai spus medicul.
Există deja un memorandum semnat între 21 de instituţii universitare şi medicale din România pentru a realiza Reţeaua Naţională de Medicină Genomică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
