Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat, în aldoilea trimestru, o rată de creştere de 11,47% faţă de trimestrul precedent şi de 16,11% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activităţii în contextul Covid-19, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"În trimestrul II 2020, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 11,47% faţă de trimestrul precedent şi de 16,11% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activităţii în contextul Covid-19", arată INS.

În trimestrul II 2020 comparativ cu trimestrul l 2020, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice comparativ cu trimestrul precedent.

"Aceste creşteriale costului orar al forţei de muncă au fost determinate în principal de întreruperea/încetarea activităţii economice în contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar şi prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă, cauzate de intrarea în şomaj tehnic a multor agenţi economici, precum şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici pe durata stării de urgenţă/alertă", arată datele INS.

Cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (74,09%), urmată la mare distanţă de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (30,01%). Aceste sectoare economice au fost şi cele mai afectate de întreruperea/încetarea activităţii agenţilor economici ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României.

"Deşi cheltuielile totale cu forţa de muncă din hoteluri şi restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, scăderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluţia crescătoare a costului orar al forţei de muncă", precizează INS.

La polul opus, cea mai redusă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în construcţii (3,85%), activitate în care atât cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă, cât şi timpul efectiv lucrat au avut evoluţii pozitive. Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost 11,58%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) 9,04%.

În trimestrul II 2020, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice, evoluţia fiind similară cu cea comparativă cu trimestrul precedent. Principalele cauze ale creşterilor costului orar al forţei de muncă faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent au fost, de asemenea, întreruperile/încetările activităţilor economice în contextul Covid-19, diminuarea timpului efectiv lucrat şi reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă din perioada stării de urgenţă/alertă.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit tot în hoteluri şi restaurante (77,01%), respectiv în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (41,36%). Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,69%), respectiv în administraţie publică (6,05%).

Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost 16,20%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) 14,13%.

Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.

"În contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea", precizează INS.

În costul orar al forţei de muncă, respectiv în câştigul salarial mediu orar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.